Prima carte a lui Samuel 26:1-25

26  După un timp, oamenii din Zif+ au venit la Saul, la Ghibea,+ zicând: „Nu se ascunde oare David pe dealul Hachila, care este față în față cu Ieșimonul*?”.+  Atunci Saul s-a ridicat și a coborât în pustiul Zifului împreună cu 3 000 de bărbați aleși ai Israelului ca să-l caute pe David în pustiul Zifului.+  Saul și-a așezat tabăra lângă drum, pe dealul Hachila, care este față în față cu Ieșimonul. David era atunci în pustiu și a aflat că Saul venise după el în pustiu.  Și David a trimis niște spioni ca să verifice dacă Saul venise într-adevăr.  Mai târziu, David s-a dus la locul unde își așezase Saul tabăra. Și David a văzut locul unde dormeau Saul și Abner,+ fiul lui Ner, comandantul armatei sale. Saul dormea în mijlocul taberei, iar armata era campată în jurul lui.  Atunci David le-a zis lui Ahimelec, hetitul,+ și lui Abișai,+ fiul Țeruiei+ și fratele lui Ioab: „Cine va coborî cu mine la Saul în tabără?”. Abișai a răspuns: „Eu voi coborî cu tine”.  Astfel, David și Abișai s-au dus în tabără noaptea și l-au găsit pe Saul dormind în mijlocul taberei. Sulița era înfiptă în pământ la capul lui, iar Abner și soldații erau culcați în jurul lui.  Abișai i-a zis atunci lui David: „Dumnezeu l-a dat astăzi pe dușmanul tău în mâna ta.+ Acum îngăduie-mi, te rog, să-l țintuiesc la pământ cu sulița o singură dată și nu va trebui s-o fac a doua oară!”.  Însă David i-a zis lui Abișai: „Nu-i face niciun rău! Căci cine poate să-și ridice mâna asupra unsului lui Iehova+ și să rămână nevinovat?”.+ 10  David a mai zis: „Viu este Iehova că însuși Iehova îl va lovi+ sau îi va veni ziua+ când va muri sau va intra în luptă și va pieri.+ 11  Judecând din punctul de vedere al lui Iehova, departe de mine gândul să-mi ridic mâna asupra unsului lui Iehova!+ Și acum ia, te rog, sulița care este la capul lui și urciorul cu apă și să plecăm”. 12  David a luat deci sulița și urciorul cu apă de la capul lui Saul și au plecat. Nimeni nu i-a văzut,+ nimeni nu i-a simțit și nimeni nu s-a trezit. Toți dormeau, căci un somn adânc de la Iehova căzuse peste ei. 13  Atunci David a trecut de cealaltă parte și a stat pe vârful muntelui, între ei fiind o mare distanță. 14  David a strigat către armată și către Abner,+ fiul lui Ner, zicând: „Abner, nu răspunzi?”. Abner a răspuns: „Cine ești tu, care strigi către rege?”. 15  David i-a spus lui Abner: „Nu ești tu bărbat? Cine este ca tine în Israel? Atunci de ce n-ai vegheat asupra domnului tău, regele? Fiindcă un soldat a intrat să-l omoare pe domnul tău, regele.+ 16  Nu este bine ce-ai făcut. Viu este Iehova că meritați moartea, fiindcă n-ați vegheat asupra domnului vostru, unsul lui Iehova!+ Acum uită-te în jur: Unde sunt sulița regelui și urciorul cu apă+ de la capul lui?”. 17  Atunci Saul a recunoscut glasul lui David și a zis: „Este glasul tău, fiul meu David?”.+ David a răspuns: „Este glasul meu, domnul și regele meu”. 18  El a adăugat: „De ce-l urmărește domnul meu pe slujitorul său?+ Ce-am făcut și ce vină am?+ 19  Te rog, să asculte domnul și regele meu cuvintele slujitorului său: Dacă Iehova este cel care te-a instigat împotriva mea, să primească* ofranda mea de cereale! Dar, dacă oamenii te-au instigat împotriva mea,+ blestemați să fie înaintea lui Iehova, fiindcă m-au alungat astăzi din moștenirea* lui Iehova,+ zicând: «Du-te și slujește-le altor dumnezei!». 20  Și acum, să nu cadă sângele meu pe pământ, departe de fața lui Iehova, căci regele Israelului a ieșit să caute un biet purice,+ ca și cum ar urmări o potârniche în munți”. 21  Atunci Saul a zis: „Am păcătuit.+ Întoarce-te, fiul meu David! Nu-ți voi mai face rău, fiindcă viața* mea a fost prețioasă astăzi în ochii tăi.+ Da, m-am purtat nebunește și am făcut o mare greșeală”. 22  David a răspuns: „Iată sulița regelui! Să vină unul dintre tineri și s-o ia. 23  Iehova îl va răsplăti pe fiecare pentru dreptatea+ și fidelitatea lui, fiindcă Iehova te-a dat astăzi în mâna mea, dar eu n-am vrut să-mi ridic mâna asupra unsului lui Iehova.+ 24  Și, așa cum viața* ta a fost prețioasă astăzi în ochii mei, tot așa viața* mea să fie prețioasă în ochii lui Iehova și el să mă scape din orice necaz”.+ 25  Saul i-a răspuns lui David: „Fii binecuvântat, fiul meu David! Tu vei face lucruri mari și, cu siguranță, vei avea succes”.+ Atunci David s-a dus pe drumul lui, iar Saul s-a întors la locul lui.+

Note de subsol

Sau, posibil, „deșertul”, „pustiul”.
Lit. „să miroasă”.
Se poate referi atât la poporul lui Iehova, cât și la țara pe care acesta a moștenit-o.
Sau „sufletul”.
Sau „sufletul”.
Sau „sufletul”.

Note de studiu

Multimedia