Matei 20:1-34
20 Căci regatul cerurilor este asemenea unui om, stăpânul unei case, care a ieșit dis-de-dimineață să tocmească lucrători la via lui.+
2 După ce s-a înțeles cu lucrătorii pentru un dinar pe zi,+ i-a trimis în via lui.
3 A ieșit și pe la ceasul al treilea+ și i-a văzut pe alții care stăteau în piață+ și n-aveau de lucru.
4 Și le-a zis: «Duceți-vă și voi în vie și vă voi da ce este drept».
5 Și ei s-au dus. El a ieșit din nou pe la ceasul al șaselea+ și pe la al nouălea+ și a făcut la fel.
6 În sfârșit, pe la ceasul al unsprezecelea a ieșit și i-a găsit pe alții care stăteau și i-a întrebat: «De ce stați aici toată ziua și nu lucrați?»
7 Ei i-au răspuns: «Pentru că nu ne-a tocmit nimeni». El le-a zis: «Duceți-vă și voi în vie».+
8 Când s-a înserat,+ stăpânul viei i-a zis administratorului său: «Cheamă-i pe lucrători și dă-le plata,+ începând de la ultimul până la primul».
9 Când au venit oamenii de la ceasul al unsprezecelea, au primit fiecare un dinar.
10 Astfel, când au venit primii, s-au gândit că vor primi mai mult, dar și ei au primit tot câte un dinar.
11 Când l-au primit, au început să murmure împotriva stăpânului casei,+
12 zicând: «Cei din urmă au lucrat numai o oră și totuși i-ai făcut egali cu noi, care am dus greul zilei și arșița!»
13 Dar, răspunzându-i unuia dintre ei, el a zis: «Prietene, nu te nedreptățesc. Nu te-ai înțeles cu mine pentru un dinar?+
14 Ia ce este al tău și du-te. Eu vreau să-i dau celui din urmă la fel ca ție.+
15 Nu-mi este permis să fac ce vreau cu ce este al meu? Sau este ochiul tău rău+ pentru că eu sunt bun?»+
16 Astfel, cei din urmă vor fi cei dintâi, iar cei dintâi vor fi cei din urmă“.+
17 Când se pregătea să urce la Ierusalim, Isus i-a luat deoparte pe cei doisprezece discipoli+ și pe drum le-a zis:
18 „Iată că urcăm la Ierusalim și Fiul omului va fi predat preoților principali și scribilor, iar ei îl vor condamna la moarte.+
19 Îl vor da în mâna oamenilor națiunilor ca să-și bată joc de el, să-l biciuiască și să-l țintuiască pe stâlp,+ iar a treia zi va fi sculat din morți“.+
20 Atunci mama fiilor lui Zebedei+ s-a apropiat de el cu fiii ei și s-a plecat înaintea lui, cerându-i ceva.+
21 El a întrebat-o: „Ce vrei?“ Ea i-a răspuns: „Spune ca acești doi fii ai mei să stea unul la dreapta și altul la stânga ta, în regatul tău“.+
22 Răspunzând, Isus a spus: „Nu știți ce cereți. Puteți voi să beți paharul+ pe care-l voi bea eu?“ Ei i-au zis: „Putem“.
23 El le-a zis: „Veți bea într-adevăr paharul meu,+ dar a sta la dreapta și la stânga mea nu este un lucru pe care eu să-l dau, ci este pentru aceia pentru care le-a fost pregătit de Tatăl meu“.+
24 Când ceilalți zece au auzit aceasta, s-au mâniat pe cei doi frați.+
25 Dar Isus, chemându-i la el, a zis: „Voi știți: conducătorii națiunilor stăpânesc peste ele și cei mari exercită autoritate asupra lor.+
26 Între voi nu va fi așa,+ ci oricine vrea să fie mare între voi trebuie să fie slujitorul+ vostru
27 și oricine vrea să fie primul între voi trebuie să fie sclavul vostru.+
28 Nici Fiul omului n-a venit ca să i se slujească, ci să slujească+ și să-și dea sufletul ca răscumpărare pentru mulți“.+
29 Pe când ieșeau din Ierihon,+ îl urma o mare mulțime.
30 Auzind că Isus trecea pe acolo, doi orbi care stăteau la marginea drumului au strigat, zicând: „Doamne, Fiul lui David, îndură-te de noi!“+
31 Dar mulțimea le-a spus cu asprime să tacă. Însă ei au strigat și mai tare, zicând: „Doamne, Fiul lui David, îndură-te de noi!“+
32 Isus s-a oprit, i-a chemat și a zis: „Ce vreți să fac pentru voi?“
33 Ei i-au spus: „Doamne, să ni se deschidă ochii!“+
34 Făcându-i-se milă, Isus le-a atins ochii+ și imediat au putut să vadă și l-au urmat.+
