Luca 2:1-52

2  În zilele acelea, Cezar August a dat un decret+ ca toată lumea* să se înregistreze  (acest prim recensământ s-a făcut când Quirinius era guvernatorul Siriei).  Și toți oamenii se duceau să se înregistreze,+ fiecare în orașul lui.  Iosif a urcat și el din Galileea, din orașul Nazaret, în Iudeea, în orașul lui David, numit Betleem,+ pentru că era din casa și din familia lui David,+  ca să se înregistreze cu Maria,+ care îi fusese deja dată în căsătorie+ și care acum se pregătea să nască.+  În timp ce erau acolo, s-au împlinit zilele ca ea să nască.  Și l-a născut pe fiul ei, întâiul născut,+ l-a înfășat și l-a culcat într-o iesle,+ fiindcă în camera de găzduire nu mai era loc pentru ei.  În ținutul acela erau niște păstori care trăiau sub cerul liber și care făceau noaptea de strajă lângă turmele lor.  Deodată, îngerul lui Iehova+ a stat lângă ei și gloria lui Iehova+ a strălucit în jurul lor, iar ei s-au înfricoșat foarte tare. 10  Dar îngerul le-a zis: „Nu vă temeți, căci iată că vă anunț vestea bună despre o mare bucurie pe care o va avea tot poporul,+ 11  fiindcă în orașul lui David+ vi s-a născut astăzi un Salvator,+ care este Cristos Domnul.+ 12  Iată care este semnul pentru voi: veți găsi un prunc înfășat și culcat într-o iesle“. 13  Deodată, îngerului i s-a alăturat o mulțime din armata cerească,+ lăudându-l pe Dumnezeu+ și zicând: 14  „Glorie lui Dumnezeu în înălțimi+ și pace+ pe pământ printre oamenii bunăvoinței!“+ 15  Când îngerii au plecat de la ei în cer, păstorii și-au zis unul altuia: „Să mergem imediat la Betleem și să vedem ce s-a întâmplat acolo, după cum ne-a spus Iehova“.+ 16  S-au dus deci în grabă și i-au găsit pe Maria, pe Iosif și pe prunc culcat în iesle. 17  Când l-au văzut, au relatat ce li se spusese despre acest copilaș. 18  Toți cei care auzeau se mirau de cele ce le spuneau păstorii, 19  dar Maria păstra toate aceste cuvinte și se gândea la ele în inima ei.+ 20  Apoi păstorii s-au întors, glorificându-l și lăudându-l pe Dumnezeu pentru toate lucrurile pe care le auziseră și le văzuseră, așa cum le fuseseră spuse. 21  Când s-au împlinit cele opt zile+ ca să fie circumcis,+ i s-a dat numele Isus*,+ nume pe care i-l dăduse îngerul înainte ca el să fi fost conceput în pântece.+ 22  Iar când s-au împlinit zilele pentru purificarea+ lor potrivit legii lui Moise, l-au adus la Ierusalim ca să-l prezinte lui Iehova, 23  după cum este scris în legea lui Iehova: „Orice întâi născut* de sex bărbătesc să fie numit sfânt pentru Iehova“,+ 24  și ca să ofere o jertfă așa cum se spune în legea lui Iehova: „O pereche de turturele sau doi pui de porumbel domestic“.+ 25  Și iată că în Ierusalim era un om pe nume Simeon. Acest om era drept și cu teamă de Dumnezeu. El aștepta mângâierea lui Israel,+ iar spiritul sfânt era peste el. 26  Dumnezeu îi dezvăluise prin spiritul sfânt că nu va vedea moartea înainte de a-l vedea pe Cristosul+ lui Iehova. 27  Sub puterea spiritului,+ el a venit la templu și, când părinții l-au adus aici pe copilașul Isus ca să facă pentru el după obiceiul legii,+ 28  el l-a luat în brațe, l-a binecuvântat pe Dumnezeu și a zis: 29  „Acum, Domn Suveran, tu îl lași pe sclavul tău să moară în pace,+ potrivit cuvintelor tale. 30  Pentru că ochii mei au văzut cum vei aduce salvarea+ 31  pe care ai pregătit-o înaintea tuturor popoarelor,+ 32  o lumină+ pentru a îndepărta vălul+ de pe națiuni+ și o glorie a poporului tău Israel“. 33  Tatăl și mama lui se mirau de lucrurile care se spuneau despre el. 34  Simeon i-a binecuvântat, dar i-a zis Mariei, mama lui: „Iată că el este pus pentru căderea+ și ridicarea din nou a multora din Israel+ și pentru a fi un semn împotriva căruia se va vorbi+ 35  (da, o sabie lungă îți va străpunge sufletul),+ ca să fie descoperite gândurile multor inimi“.+ 36  Acolo era o profetesă, Ana, fiica lui Fanuel, din tribul lui Așer (această femeie era înaintată în vârstă și trăise cu soțul ei șapte ani după fecioria ei, 37  iar acum era văduvă+ și în vârstă de optzeci și patru de ani). Ea nu lipsea niciodată de la templu și îndeplinea noapte și zi+ un serviciu sacru, cu posturi și implorări. 38  Chiar în ceasul acela, ea s-a apropiat, i-a adus mulțumiri lui Dumnezeu și le-a vorbit despre copil tuturor celor care așteptau eliberarea Ierusalimului.+ 39  Astfel, după ce au făcut toate lucrurile potrivit legii+ lui Iehova, s-au întors în Galileea, în orașul lor, Nazaret.+ 40  Și copilașul creștea și se întărea,+ fiind plin de înțelepciune, iar favoarea lui Dumnezeu+ era peste el. 41  Părinții lui obișnuiau să meargă an de an la Ierusalim+ pentru sărbătoarea Paștelui. 42  Când el avea doisprezece ani, ei au urcat acolo după obiceiul+ sărbătorii 43  și au rămas acolo până la încheierea sărbătorii. Dar, la întoarcere, băiatul Isus a rămas în Ierusalim, iar părinții lui n-au băgat de seamă. 44  Crezând că era printre cei cu care călătoreau, ei au mers cale de o zi+ și apoi au început să-l caute printre rude și cunoscuți. 45  Dar, pentru că nu l-au găsit, s-au întors la Ierusalim și l-au căutat peste tot. 46  După trei zile l-au găsit în templu,+ stând în mijlocul învățătorilor, ascultându-i și punându-le întrebări. 47  Toți cei care îl ascultau rămâneau uimiți de priceperea și de răspunsurile lui.+ 48  Când l-au văzut, au rămas uluiți, iar mama lui i-a zis: „Copile, de ce te-ai purtat așa cu noi? Iată că tatăl tău și cu mine te-am căutat îngrijorați“. 49  Dar el le-a zis: „De ce a trebuit să mă căutați? Nu știați că trebuie să fiu în casa Tatălui meu?“+ 50  Însă ei n-au înțeles cuvintele pe care li le-a spus.+ 51  Și el a coborât cu ei, a venit la Nazaret și le era supus.+ Mama lui păstra cu grijă toate aceste cuvinte în inima ei.+ 52  Și Isus creștea în înțelepciune,+ în statură și în favoare înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor.+

Note de subsol

Lit. „pământul locuit“.
Vezi Mt 1:21, n.s.
Lit. „care deschide pântecele“.