Luca 15:1-32
15 Și toți încasatorii de impozite+ și păcătoșii+ se apropiau de el ca să-l asculte.
2 De aceea, atât fariseii, cât și scribii murmurau, zicând: „Omul acesta îi primește cu căldură pe păcătoși și mănâncă cu ei“.+
3 Atunci el le-a spus următoarea ilustrare:
4 „Care om dintre voi, dacă are o sută de oi și o pierde pe una dintre ele, nu le va lăsa pe cele nouăzeci și nouă în pustiu și nu se va duce după cea pierdută până o va găsi?+
5 Și, când o găsește, o pune pe umeri și se bucură,+
6 iar, când ajunge acasă, își cheamă prietenii și vecinii și le zice: «Bucurați-vă cu mine, pentru că mi-am găsit oaia pierdută».+
7 Vă spun că astfel va fi mai multă bucurie în cer pentru un singur păcătos care se căiește+ decât pentru nouăzeci și nouă de oameni drepți care n-au nevoie de căință.+
8 Sau ce femeie care are zece drahme, dacă pierde o drahmă, nu aprinde o lampă, nu-și mătură casa și nu caută cu atenție până o găsește?
9 Și, când o găsește, își cheamă prietenele și vecinele și spune: «Bucurați-vă cu mine, pentru că am găsit drahma pe care am pierdut-o».
10 Astfel, vă spun că este bucurie printre îngerii lui Dumnezeu pentru un singur păcătos care se căiește“.+
11 Apoi a zis: „Un om avea doi fii.+
12 Cel mai tânăr dintre ei i-a zis tatălui său: «Tată, dă-mi partea de avere care-mi revine».+ Atunci el le-a împărțit bunurile sale.+
13 Mai târziu, nu după multe zile, fiul mai tânăr și-a adunat toate lucrurile și a plecat în călătorie într-o țară îndepărtată, unde și-a risipit averea ducând o viață depravată.+
14 După ce a cheltuit totul, a venit o foamete cumplită în toată țara aceea și el a ajuns în nevoie.
15 El chiar s-a dus și s-a alipit de unul dintre locuitorii țării aceleia, iar acesta l-a trimis pe câmpurile sale să pască porcii.+
16 Ar fi vrut să se sature cu roșcovele pe care le mâncau porcii, dar nimeni nu-i dădea nimic.+
17 Când și-a venit în fire, a zis: «Câți angajați ai tatălui meu au pâine din belșug, iar eu mor aici de foame!
18 Mă voi ridica și mă voi duce+ la tatăl meu și-i voi zice: „Tată, am păcătuit împotriva cerului și împotriva ta.+
19 Nu mai sunt demn să fiu numit fiul tău. Fă-mă ca pe unul dintre angajații tăi“».
20 S-a ridicat deci și s-a dus la tatăl lui. În timp ce era încă departe, tatăl lui l-a zărit și i s-a făcut milă, a alergat și s-a aruncat de gâtul lui și l-a sărutat cu tandrețe.
21 Atunci fiul i-a zis: «Tată, am păcătuit împotriva cerului și împotriva ta.+ Nu mai sunt demn să fiu numit fiul tău. Fă-mă ca pe unul dintre angajații tăi».+
22 Dar tatăl le-a zis sclavilor săi: «Repede! Aduceți o haină lungă, pe cea mai bună, îmbrăcați-l+ cu ea și puneți-i un inel+ pe mână și sandale în picioare.
23 Aduceți taurul tânăr îngrășat+ și înjunghiați-l, ca să mâncăm și să petrecem,
24 pentru că acest fiu al meu era mort și a revenit la viață,+ era pierdut și a fost găsit». Și au început să petreacă.
25 Fiul său mai mare+ era însă pe câmp. În timp ce venea și se apropia de casă, a auzit muzică și dansuri.
26 Atunci l-a chemat la el pe unul dintre slujitori și l-a întrebat ce însemnau aceste lucruri.
27 Acesta i-a zis: «A venit fratele+ tău, iar tatăl+ tău a înjunghiat taurul tânăr îngrășat, pentru că l-a primit înapoi sănătos».
28 Dar el s-a mâniat și n-a vrut să intre. Atunci tatăl său a ieșit și a început să-l implore.+
29 Răspunzând, el i-a zis tatălui său: «Iată că de atâția ani îți slujesc și nici măcar o dată nu ți-am încălcat porunca! Totuși mie nici măcar o dată nu mi-ai dat un ied, ca să petrec cu prietenii mei.+
30 Dar, cum a sosit acest fiu+ al tău care ți-a mâncat bunurile cu prostituatele,+ ai înjunghiat pentru el taurul tânăr îngrășat».+
31 Atunci el i-a zis: «Copile, tu ai fost întotdeauna cu mine și tot ce este al meu este al tău.+
32 Dar trebuia să petrecem și să ne bucurăm, pentru că acest frate al tău era mort și a venit la viață, era pierdut și a fost găsit»“.+
