Iov 10:1-22

10  Sufletul meu este dezgustat de viață.+Voi da frâu liber plângerii mele,voi vorbi în amărăciunea sufletului meu!   Îi voi spune lui Dumnezeu: «Nu mă declara vinovat!Fă-mă să știu de ce te cerți cu mine.   Este oare bine pentru tine să faci rău,+să respingi osteneala mâinilor tale+și să faci să strălucească lumina peste sfatul celor răi?   Ai tu ochi+ de carnesau vezi tu cum vede omul muritor?+   Sunt zilele tale ca zilele omului muritor+sau anii tăi ca zilele bărbatului viguros,   de încerci să-mi găsești nelegiuireași-mi cauți întruna păcatul,+   deși știi că n-am greșit+și că nu este nimeni care să mă scape din mâna ta?+   Mâinile tale mi-au dat formă și m-au făcut+în întregime, de jur împrejur, și totuși ești gata să mă înghiți.   Amintește-ți, te rog, că m-ai făcut din lut+și că mă faci să mă întorc în țărână.+ 10  Nu m-ai turnat tu ca lapteleși nu m-ai închegat ca brânza?+ 11  M-ai îmbrăcat cu piele și carneși m-ai țesut cu oase și tendoane.+ 12  Mi-ai dat viață și bunătate iubitoare,+iar grija ta+ mi-a păzit spiritul. 13  Toate acestea le-ai ascuns în inima ta.Știu bine că sunt în tine. 14  Dacă am păcătuit și tu m-ai urmărit+și nu mă consideri nevinovat de nelegiuirea mea,+ 15  dacă într-adevăr am greșit, vai de mine!+Dacă am dreptate, nu pot să-mi ridic capul,+plin de rușine și sătul de necaz.+ 16  Dacă mă port cu trufie,+ mă vânezi ca un leu tânăr+și îți arăți din nou minunile față de mine. 17  Aduci alți martori înaintea meași îți sporești supărarea față de mine;mă ajunge necaz după necaz. 18  Atunci de ce m-ai scos din pântecele mamei?+Dacă aș fi încetat din viață, ca niciun ochi să nu mă vadă, 19  aș fi fost ca și cum n-aș fi existat;din pântece aș fi fost dus în mormânt». 20  Nu sunt puține zilele mele?+ Să înceteze,să-și întoarcă privirea de la mine, ca să mă înseninez+ puțin 21  înainte să mă duc — și să nu mă mai întorc+în țara întunericului și a umbrei adânci,+ 22  în țara negurii dense ca bezna, a umbrei adânciși a dezordinii, unde strălucirea este ca bezna“.

Note de subsol