Ioan 7:53–8:59

*  Manuscrisele א, B, Sys omit versetul 53 și versetele următoare până la capitolul 8, versetul 11, în care (cu unele variații în diferite texte și versiuni grecești) se spune: 53  Atunci fiecare s-a dus la casa lui. 8  Dar Isus s-a dus la Muntele Măslinilor.  Totuși, la revărsatul zorilor, a mers din nou la templu și tot poporul venea la el, iar el s-a așezat și a început să-i învețe.  Scribii și fariseii au adus o femeie prinsă în adulter și, după ce au pus-o în mijlocul lor,  i-au zis: „Învățătorule, această femeie a fost prinsă în timp ce comitea adulter.  În Lege, Moise ne-a poruncit să le omorâm cu pietre pe aceste femei. Dar tu ce zici?“  Firește, ei spuneau aceasta ca să-l pună la încercare, ca să aibă de ce să-l acuze. Dar Isus s-a aplecat și a început să scrie cu degetul pe pământ.  Fiindcă ei insistau cu întrebările, el s-a îndreptat și le-a zis: „Acela dintre voi care este fără păcat să arunce primul cu piatra în ea“.  Și, aplecându-se din nou, a continuat să scrie pe pământ.  Dar cei care au auzit aceasta au ieșit unul câte unul, începând de la cei în vârstă, iar el a rămas singur cu femeia care fusese în mijlocul lor. 10  Îndreptându-se, Isus i-a zis: „Femeie, unde sunt ceilalți? Nu te-a condamnat nimeni?“ 11  Ea a zis: „Nimeni, domnule“. Atunci Isus a spus: „Nici eu nu te condamn. Du-te și de acum înainte să nu mai practici păcatul“. 12  Și Isus le-a vorbit din nou, zicând: „Eu sunt lumina+ lumii. Cine mă urmează nu va umbla nicidecum în întuneric,+ ci va avea lumina vieții“. 13  Atunci fariseii i-au zis: „Tu depui mărturie despre tine. Mărturia ta nu este adevărată“. 14  Răspunzând, Isus le-a zis: „Chiar dacă depun mărturie despre mine, mărturia mea+ este adevărată, pentru că eu știu de unde am venit și unde mă duc.+ Dar voi nu știți de unde am venit și unde mă duc. 15  Voi judecați potrivit cărnii;+ eu nu judec pe nimeni.+ 16  Dar și dacă judec, judecata mea este în conformitate cu adevărul, pentru că nu sunt singur, ci Tatăl, care m-a trimis, este cu mine.+ 17  În Legea voastră este scris: «Mărturia a doi oameni este adevărată».+ 18  Eu depun mărturie despre mine și Tatăl, care m-a trimis, depune și el mărturie despre mine“.+ 19  Ei i-au mai zis: „Unde este Tatăl tău?“ Isus a răspuns: „Voi nu mă cunoașteți nici pe mine, nici pe Tatăl meu.+ Dacă m-ați cunoaște pe mine, l-ați cunoaște și pe Tatăl meu“.+ 20  Cuvintele acestea le-a rostit în trezorerie,+ în timp ce preda în templu. Dar nimeni n-a pus mâna pe el,+ fiindcă nu-i venise încă ceasul.+ 21  Atunci el le-a zis din nou: „Eu plec și voi mă veți căuta,+ dar veți muri în păcatul vostru.+ Unde merg eu, voi nu puteți veni“. 22  Și iudeii au zis: „Doar n-o să se omoare? Pentru că zice: «Unde merg eu, voi nu puteți veni»“.+ 23  Și el le-a mai spus: „Voi sunteți din domeniile de jos, eu sunt din domeniile de sus.+ Voi sunteți din lumea aceasta,+ eu nu sunt din lumea aceasta.+ 24  De aceea v-am zis: Veți muri în păcatele voastre.+ Pentru că, dacă nu credeți că eu sunt acela, veți muri în păcatele voastre“.+ 25  Atunci ei i-au zis: „Cine ești tu?“ Isus le-a spus: „Oare de ce vă mai vorbesc? 26  Am multe lucruri de spus despre voi și de judecat. Cel care m-a trimis este adevărat și eu spun în lume tocmai lucrurile pe care le-am auzit de la el“.+ 27  Ei n-au înțeles că le vorbea despre Tatăl. 28  Isus a spus: „Când îl veți înălța+ pe Fiul omului,+ atunci veți ști că eu sunt acela+ și că nu fac nimic de la mine,+ ci spun lucrurile acestea așa cum m-a învățat Tatăl.+ 29  Cel care m-a trimis este cu mine; el nu m-a lăsat singur, pentru că fac mereu lucrurile care îi sunt plăcute“.+ 30  În timp ce spunea aceste lucruri, mulți au crezut în el.+ 31  Isus le-a mai zis iudeilor care îl crezuseră: „Dacă rămâneți în cuvântul meu,+ sunteți într-adevăr discipolii mei. 32  Veți cunoaște adevărul+ și adevărul vă va elibera“.+ 33  Ei i-au răspuns: „Noi suntem urmașii lui Avraam+ și n-am fost niciodată sclavii nimănui.+ Cum de spui: «Veți fi liberi»?“ 34  Isus le-a răspuns: „Foarte adevărat vă spun: Oricine practică păcatul este sclav al păcatului.+ 35  Și sclavul nu rămâne în casă pentru totdeauna; fiul rămâne pentru totdeauna.+ 36  Deci, dacă Fiul vă eliberează, veți fi cu adevărat liberi.+ 37  Știu că sunteți urmașii lui Avraam, dar căutați să mă omorâți,+ deoarece cuvântul meu nu pătrunde în voi. 38  Eu spun+ ce am văzut la Tatăl+ meu, iar voi faceți ce ați auzit de la tatăl vostru“. 39  Răspunzând, ei i-au zis: „Tatăl nostru este Avraam“.+ Isus le-a spus: „Dacă sunteți copiii lui Avraam,+ faceți faptele lui Avraam. 40  Dar acum voi căutați să mă omorâți pe mine, un om care v-a spus adevărul pe care l-a auzit de la Dumnezeu.+ Avraam n-a făcut așa.+ 41  Voi faceți faptele tatălui vostru“. Ei i-au zis: „Noi nu ne-am născut din fornicație. Avem un singur Tată,+ pe Dumnezeu“. 42  Isus le-a zis: „Dacă Dumnezeu ar fi Tatăl vostru, m-ați iubi,+ fiindcă de la Dumnezeu am ieșit și sunt aici.+ N-am venit din proprie inițiativă, ci El m-a trimis.+ 43  De ce nu înțelegeți ce vorbesc? Deoarece nu puteți asculta cuvântul meu.+ 44  Voi sunteți de la tatăl vostru Diavolul+ și vreți să împliniți dorințele tatălui vostru.+ El a fost un ucigaș când a început+ și n-a rămas ferm în adevăr, pentru că în el nu este adevăr. Când spune o minciună, vorbește potrivit firii lui, pentru că este mincinos și tatăl minciunii.+ 45  Dar pentru că eu spun adevărul, nu mă credeți!+ 46  Cine dintre voi mă dovedește vinovat de păcat?+ Dacă spun adevărul, de ce nu mă credeți? 47  Cine este de la Dumnezeu ascultă cuvintele lui Dumnezeu.+ De aceea nu ascultați, pentru că nu sunteți de la Dumnezeu“.+ 48  Răspunzând, iudeii i-au zis: „Nu spunem noi bine: Ești samaritean+ și ai demon?“+ 49  Isus a răspuns: „N-am demon, ci îmi onorez Tatăl,+ dar voi mă dezonorați. 50  Însă eu nu caut glorie pentru mine;+ este Unul care caută și judecă.+ 51  Foarte adevărat vă spun: Dacă cineva respectă cuvântul meu, nu va vedea moartea niciodată“.+ 52  Iudeii i-au zis: „Acum știm că ai demon.+ Avraam a murit+ și profeții la fel.+ Dar tu spui: «Dacă cineva respectă cuvântul meu, nu va gusta+ moartea niciodată». 53  Doar nu ești tu mai mare+ decât tatăl nostru Avraam, care a murit? Și profeții au murit.+ Cine te crezi?“ 54  Isus a răspuns: „Dacă eu mă glorific, gloria mea nu este nimic. Tatăl meu este cel care mă glorifică,+ el, despre care spuneți că este Dumnezeul vostru. 55  Și totuși voi nu-l cunoașteți.+ Dar eu îl cunosc.+ Și, dacă aș spune că nu-l cunosc, aș fi ca voi, un mincinos. Dar eu îl cunosc și respect cuvântul său.+ 56  Tatăl vostru Avraam s-a bucurat mult în speranța de a vedea ziua mea+ și a văzut-o și s-a bucurat“.+ 57  Iudeii i-au spus: „N-ai nici cincizeci de ani și totuși l-ai văzut pe Avraam?“ 58  Isus le-a zis: „Foarte adevărat vă spun: Eu eram înainte ca Avraam să vină în existență“.+ 59  Atunci ei au luat pietre ca să arunce în el,+ dar Isus s-a ascuns și a ieșit din templu.

Note de subsol