Geneza 45:1-28
45 Atunci Iosif nu s-a mai putut stăpâni înaintea tuturor celor ce stăteau lângă el+ și a strigat: „Să iasă toată lumea afară!“ Și n-a mai rămas nimeni lângă Iosif când s-a făcut cunoscut fraților săi.+
2 Și el a plâns atât de tare,+ încât l-au auzit egiptenii și l-a auzit chiar și casa faraonului.
3 În cele din urmă, Iosif le-a zis fraților săi: „Eu sunt Iosif. Mai trăiește tatăl meu?“ Dar frații lui n-au putut să-i răspundă, atât de tulburați erau din cauza lui.+
4 Iosif le-a zis fraților lui: „Veniți lângă mine, vă rog!“ Și ei s-au dus lângă el.
Apoi a zis: „Eu sunt Iosif, fratele vostru, pe care l-ați vândut în Egipt.+
5 Dar acum nu vă întristați+ și nu vă mâniați pe voi că m-ați vândut aici, fiindcă Dumnezeu m-a trimis înaintea voastră ca să vă țină în viață.+
6 Căci acesta este al doilea an de foamete pe pământ+ și mai sunt încă cinci ani în care nu va fi nici arat, nici secerat.+
7 De aceea, Dumnezeu m-a trimis înaintea voastră ca să vă lase o rămășiță+ pe pământ și să vă țină în viață printr-o mare salvare.
8 Așa că nu voi m-ați trimis aici,+ ci adevăratul Dumnezeu, ca să mă numească tată+ al faraonului, domn al întregii lui case și stăpânitor peste toată țara Egiptului.
9 Urcați repede la tatăl meu și spuneți-i: «Iată ce a zis fiul tău Iosif: „Dumnezeu m-a numit domn al întregului Egipt.+ Coboară la mine și nu întârzia!
10 Vei locui în ținutul Gosen+ și vei rămâne lângă mine, tu, fiii tăi și fiii fiilor tăi, precum și turmele tale, cirezile tale și tot ce este al tău.
11 Acolo mă voi îngriji de hrana ta, căci mai sunt cinci ani de foamete,+ ca nu cumva să ajungi sărac, tu, casa ta și tot ce este al tău“».
12 Și iată că ochii voștri și ochii fratelui meu Beniamin văd că gura mea vă vorbește.+
13 Povestiți-i tatălui meu despre toată gloria mea din Egipt și tot ce ați văzut și grăbiți-vă să-l aduceți pe tatăl meu aici“.
14 Apoi s-a aruncat de gâtul lui Beniamin, fratele lui, și a început să plângă, iar Beniamin a plâns și el la gâtul lui.+
15 Și i-a sărutat pe toți frații lui și a plâns la gâtul lor.+ După aceea, frații lui au vorbit cu el.
16 Și în casa faraonului s-a auzit vestea aceasta: „Au venit frații lui Iosif!“ Lucrul acesta a părut bun în ochii faraonului și ai slujitorilor săi.+
17 De aceea, faraonul i-a zis lui Iosif: „Spune-le fraților tăi: «Așa să faceți: încărcați-vă animalele de povară și duceți-vă în țara Canaanului.+
18 Luați-l pe tatăl vostru și casele voastre și veniți aici, la mine, ca să vă dau ce este bun în țara Egiptului și să mâncați grăsimea țării».+
19 Și ție ți se poruncește să le spui:+ «Așa să faceți: Luați-vă care+ din țara Egiptului pentru copiii voștri și pentru soțiile voastre, urcați-l pe tatăl vostru în unul dintre ele și veniți aici.+
20 Ochiului vostru să nu-i pară rău după bunurile voastre,+ fiindcă ale voastre sunt lucrurile bune din toată țara Egiptului»“.+
21 Atunci fiii lui Israel au făcut așa și Iosif le-a dat care, după porunca faraonului, și le-a dat și hrană+ pentru drum.
22 Fiecăruia dintre ei i-a dat câte o mantie de schimb,+ dar lui Beniamin i-a dat trei sute de arginți și cinci mantii de schimb.+
23 Tatălui său i-a trimis: zece măgari încărcați cu lucruri bune din Egipt și zece măgărițe încărcate cu cereale, pâine și hrană pentru tatăl său, pentru drum.
24 Apoi le-a dat drumul fraților săi, iar ei au plecat. Dar înainte le-a zis: „Să nu vă certați pe drum“.+
25 Ei au urcat din Egipt și, în cele din urmă, au ajuns în țara Canaanului, la Iacob, tatăl lor.
26 Atunci i-au dat de veste, zicând: „Iosif este încă în viață și stăpânește peste toată țara Egiptului!“+ Dar inima lui a rămas rece, căci nu-i credea.+
27 Când i-au spus ei toate cuvintele rostite de Iosif și când a văzut carele trimise de Iosif ca să-l aducă, spiritul lui Iacob, tatăl lor, s-a înviorat.+
28 Și Israel a strigat: „Destul! Iosif, fiul meu, este încă în viață! Ah, mă duc să-l văd înainte să mor!“+