Geneza 41:1-57

41  După doi ani întregi, faraonul a avut un vis:+ iată că stătea lângă Nil.  Și din Nil au ieșit șapte vaci frumoase și grase și au început să pască printre trestiile Nilului.+  După ele au ieșit din Nil alte șapte vaci, urâte și slabe,+ și s-au oprit lângă celelalte vaci, pe malul Nilului.  Și vacile urâte și slabe le-au mâncat pe cele șapte vaci frumoase și grase.+ Atunci faraonul s-a trezit.+  Dar a adormit din nou și a visat a doua oară. Și iată că șapte spice grase și bune creșteau pe un singur pai.+  După ele au crescut șapte spice subțiri și arse de vântul de est.+  Și spicele subțiri le-au înghițit pe cele șapte spice grase și pline.+ Atunci faraonul s-a trezit și iată că fusese un vis.  Dimineață, spiritul îi era tulburat.+ A trimis să fie chemați toți preoții care practicau magia+ și toți înțelepții+ Egiptului, iar faraonul le-a povestit visele sale.+ Dar n-a fost nimeni care să i le interpreteze faraonului.  Atunci șeful paharnicilor i-a vorbit faraonului,+ zicând: „Astăzi trebuie să vorbesc despre păcatele mele.+ 10  Faraonul s-a mâniat pe slujitorii săi+ și m-a aruncat în temnița din casa șefului gărzii personale,+ atât pe mine, cât și pe șeful brutarilor. 11  Apoi am avut amândoi un vis, și eu, și el, în aceeași noapte. Visul fiecăruia a avut interpretarea lui.+ 12  Și era acolo cu noi un tânăr, un evreu,+ slujitor al șefului gărzii personale.+ Când i-am povestit visele,+ el ne-a dat interpretarea lor. I-a dat fiecăruia interpretarea potrivit visului său. 13  Și așa cum ne-a interpretat, așa a fost. Eu am fost pus înapoi în funcția mea,+ iar șeful brutarilor a fost atârnat pe un stâlp“.+ 14  Faraonul a trimis după Iosif,+ ca să fie adus repede din groapa închisorii.+ El s-a ras,+ și-a schimbat hainele+ și a intrat la faraon. 15  Atunci faraonul i-a zis lui Iosif: „Am avut un vis, dar nu este nimeni care să-l interpreteze. Însă am auzit spunându-se despre tine că, dacă auzi un vis, poți să-i dai interpretarea“.+ 16  Iosif i-a răspuns faraonului: „Nu este meritul meu! Dumnezeu îi va vesti bunăstare faraonului“.+ 17  Și faraonul i-a spus lui Iosif: „În visul meu stăteam pe malul Nilului. 18  Și din Nil au ieșit șapte vaci grase și frumoase și au început să pască printre trestiile Nilului.+ 19  După ele au ieșit alte șapte vaci, uscățive, foarte urâte și slabe.+ N-am mai văzut altele atât de urâte ca ele în toată țara Egiptului. 20  Și vacile slabe și urâte le-au mâncat pe primele șapte vaci, cele grase.+ 21  Acestea au intrat în pântecele lor și totuși nu se cunoștea că intraseră în pântecele lor, ci erau la fel de urâte ca la început.+ Atunci m-am trezit. 22  După aceea am văzut în visul meu cum pe un singur pai creșteau șapte spice pline și bune.+ 23  După ele au crescut șapte spice seci, subțiri, arse de vântul de est.+ 24  Și spicele subțiri le-au înghițit pe cele șapte spice bune.+ Le-am spus toate acestea preoților care practică magia,+ dar n-a fost nimeni care să mi le explice“.+ 25  Atunci Iosif i-a zis faraonului: „Visul faraonului este unul și același. Adevăratul Dumnezeu i-a spus faraonului ce va face.+ 26  Cele șapte vaci bune sunt șapte ani. Tot așa, cele șapte spice bune sunt șapte ani. Visul este unul și același. 27  Cele șapte vaci slabe și urâte care au ieșit după ele sunt șapte ani, iar cele șapte spice goale, arse de vântul de est,+ sunt șapte ani de foamete.+ 28  Despre acesta i-am vorbit faraonului: Adevăratul Dumnezeu i-a arătat faraonului ce va face.+ 29  Iată că vin șapte ani de mare belșug în toată țara Egiptului. 30  Dar după ei vor veni șapte ani de foamete și tot belșugul din țara Egiptului va fi uitat, iar foametea va secătui țara.+ 31  Și belșugul care era altădată în țară nu se va mai cunoaște din cauza foametei care va urma, căci va fi cumplită. 32  Și dacă visul i-a fost dat de două ori faraonului, înseamnă că adevăratul Dumnezeu a hotărât lucrul acesta+ și că adevăratul Dumnezeu se grăbește să-l împlinească.+ 33  Acum dar, faraonul să caute un om prevăzător și înțelept și să-l pună peste țara Egiptului.+ 34  Faraonul să treacă la fapte, să numească supraveghetori peste țară+ și, în cei șapte ani de belșug, să ia o cincime din recolta țării Egiptului.+ 35  Ei să adune toate alimentele din următorii ani buni și, sub mâna faraonului, să strângă în orașe ca hrană grămezi de cereale+ și să le păzească. 36  Alimentele vor servi drept rezervă pentru țară în cei șapte ani de foamete care se vor abate peste țara Egiptului,+ pentru ca țara să nu piară din cauza foametei“.+ 37  Lucrul acesta a părut bun în ochii faraonului și ai tuturor slujitorilor săi.+ 38  De aceea, faraonul le-a zis slujitorilor săi: „Mai poate fi găsit un om ca acesta, în care să fie spiritul lui Dumnezeu?“+ 39  Și faraonul i-a spus lui Iosif: „Fiindcă Dumnezeu te-a făcut să cunoști toate acestea,+ nu este nimeni atât de prevăzător și de înțelept ca tine.+ 40  Tu vei fi peste casa mea+ și tot poporul meu te va asculta întru totul.+ Numai în ce privește tronul voi fi mai mare decât tine“.+ 41  Și faraonul i-a mai spus lui Iosif: „Iată că te pun peste toată țara Egiptului“.+ 42  Apoi faraonul și-a scos inelul cu sigiliu+ de la mână și l-a pus la mâna lui Iosif, l-a îmbrăcat cu veșminte de in fin și i-a pus la gât un colier de aur.+ 43  A pus să fie plimbat în al doilea car de onoare al său+ și să se strige înaintea lui: „Avrec!“*, punându-l astfel peste toată țara Egiptului. 44  Faraonul i-a mai spus lui Iosif: „Eu sunt faraon, însă fără permisiunea ta niciun om nu va putea ridica mâna sau piciorul în toată țara Egiptului“.+ 45  După aceea, faraonul i-a pus lui Iosif numele Țafnat-Paneah și i-a dat-o de soție pe Asenat,+ fiica lui Potifera, preotul din On.+ Și Iosif a străbătut țara Egiptului.+ 46  Iosif avea treizeci de ani+ când s-a înfățișat înaintea faraonului, regele Egiptului. Apoi Iosif a ieșit dinaintea faraonului și a străbătut toată țara Egiptului. 47  În timpul celor șapte ani de belșug, pământul a rodit din plin*.+ 48  El a adunat toate alimentele din cei șapte ani care au venit peste țara Egiptului și a pus alimentele în orașe.+ Hrana de pe ogorul din jurul unui oraș o punea în mijlocul acestuia.+ 49  Și Iosif a strâns foarte multe grămezi de cereale,+ ca nisipul mării, astfel că, în cele din urmă, au încetat să le mai numere, fiindcă erau fără număr.+ 50  Înainte să vină anul de foamete, lui Iosif i s-au născut doi fii;+ i-a născut Asenat, fiica lui Potifera, preotul din On. 51  Iosif i-a pus întâiului născut numele Manase*,+ căci, a spus el, „Dumnezeu m-a făcut să uit tot necazul meu și toată casa tatălui meu“.+ 52  Iar celui de-al doilea i-a pus numele Efraim*,+ căci, a spus el, „Dumnezeu m-a făcut roditor în țara necazului meu“.+ 53  Până la urmă, cei șapte ani de belșug, care fuseseră în țara Egiptului, s-au sfârșit+ 54  și au început cei șapte ani de foamete, așa cum spusese Iosif.+ Foametea se abătuse peste toate țările, dar în toată țara Egiptului se găsea pâine.+ 55  În cele din urmă, toată țara Egiptului a flămânzit, iar poporul a început să strige către faraon după pâine.+ Atunci faraonul le-a spus tuturor egiptenilor: „Duceți-vă la Iosif și faceți ce vă va spune el“.+ 56  Foametea s-a întins pe toată fața pământului.+ Atunci Iosif a deschis toate grânarele din mijlocul lor și le-a vândut alimente egiptenilor,+ căci foametea apăsa greu asupra țării Egiptului. 57  Și în Egipt au venit oameni de pe tot pământul ca să cumpere alimente de la Iosif, căci foametea apăsa greu asupra întregului pământ.+

Note de subsol

Sensul exact al acestei expresii transliterate din egipteană în ebraică nu se cunoaște.
Lit. „mâini pline“.
Adică „Cel ce face să uiți“.
Adică „De două ori roditor“.