Geneza 32:1-32
32 Iacob și-a continuat drumul și atunci l-au întâlnit îngerii lui Dumnezeu.+
2 Când i-a văzut, Iacob a zis imediat: „Aceasta este tabăra lui Dumnezeu!“+ De aceea a pus locului aceluia numele Mahanaim*.+
3 Apoi Iacob a trimis mesageri+ înaintea sa, la fratele său, Esau, în țara Seirului,+ în ținutul Edomului,+
4 și le-a poruncit, zicând: „Așa să-i spuneți domnului meu,+ lui Esau: «Iată ce a spus slujitorul tău Iacob: „Am locuit la Laban ca străin și am rămas acolo mult timp, până acum.+
5 Am tauri, măgari și oi, servitori și servitoare+ și de aceea trimit să-l înștiințez pe domnul meu, ca să găsesc favoare în ochii tăi“»“.+
6 După un timp, mesagerii s-au întors la Iacob și i-au zis: „Am ajuns la fratele tău, Esau. Vine și el în întâmpinarea ta și cu el sunt patru sute de bărbați“.+
7 Atunci pe Iacob l-a cuprins o mare frică și s-a îngrijorat.+ De aceea, a împărțit în două tabere oamenii care erau cu el, oile, vitele și cămilele+
8 și a zis: „Dacă Esau ajunge la una dintre tabere și o atacă, atunci va mai rămâne o tabără care va scăpa“.+
9 Apoi Iacob a zis: „O, Dumnezeul tatălui meu Avraam și Dumnezeul tatălui meu Isaac,+ o, Iehova, tu care-mi spui: «Întoarce-te în țara ta și la rudele tale și îți voi face bine»,+
10 eu nu merit bunătatea iubitoare și fidelitatea pe care le-ai manifestat față de slujitorul tău,+ căci am trecut Iordanul acesta doar cu toiagul meu și acum am două tabere.+
11 Scapă-mă, te rog,+ de mâna fratelui meu, de mâna lui Esau, fiindcă mi-e frică de el, să nu vină și să mă atace,+ pe mine, pe mame și pe copii.
12 Tu, tu ai spus: «Fără îndoială, îți voi face bine și voi face sămânța ta ca firele de nisip ale mării, care, de multe ce sunt, nu pot fi numărate»“.+
13 Și a rămas acolo în noaptea aceea. Și a luat din bunurile lui un dar pentru fratele său, Esau:+
14 două sute de capre și douăzeci de țapi, două sute de oi și douăzeci de berbeci,
15 treizeci de cămile care alăptau, cu puii lor, patruzeci de vaci și zece tauri, douăzeci de măgărițe și zece măgari.+
16 Apoi le-a încredințat slujitorilor săi câte o turmă și le-a spus: „Treceți înaintea mea și lăsați o distanță între turmă și turmă“.+
17 Și i-a poruncit primului, zicând: „Dacă te întâlnește fratele meu, Esau, și te întreabă: «Al cui ești și unde te duci? Și a cui este turma aceasta dinaintea ta?»,
18 să spui: «A slujitorului tău, a lui Iacob. Este un dar+ trimis domnului meu,+ lui Esau, și iată că vine și el în urma noastră!»“
19 Apoi i-a poruncit și celui de-al doilea, și celui de-al treilea, precum și tuturor celor ce mergeau în urma turmelor, și le-a zis: „Așa să-i vorbiți lui Esau când îl veți întâlni.+
20 Și să-i mai spuneți: «Iată că slujitorul tău Iacob este în urma noastră!»“+ Căci își zicea: „Poate-l voi îmbuna cu darul care merge înaintea mea,+ iar apoi îi voi vedea fața. Poate că mă va primi cu bunăvoință“.+
21 Astfel, darul a trecut înaintea lui, iar el a rămas în noaptea aceea în tabără.+
22 Mai târziu, în noaptea aceea, s-a ridicat și le-a luat pe cele două soții+ ale lui, pe cele două servitoare+ ale lui și pe cei unsprezece fii+ ai lui și a trecut vadul Iabocului.+
23 I-a luat și i-a trecut de cealaltă parte a torentului*,+ iar apoi a trecut dincolo tot ce avea.
24 În cele din urmă, Iacob a rămas singur. Atunci un om s-a luptat corp la corp cu el până la ivirea zorilor.+
25 Când a văzut că nu-l biruise,+ acesta i-a atins încheietura șoldului, iar încheietura șoldului lui Iacob s-a scrântit în timp ce se lupta corp la corp cu el.+
26 Apoi a zis: „Lasă-mă să plec, căci s-au ivit zorile“. Însă Iacob a spus: „N-am să te las să pleci până nu mă vei binecuvânta!“+
27 Și el l-a întrebat: „Care îți este numele?“ „Iacob“, a răspuns el.
28 Atunci acesta a spus: „Numele tău nu va mai fi Iacob, ci Israel*,+ pentru că te-ai luptat+ cu Dumnezeu și cu oamenii și până la urmă ai biruit“.
29 Iacob a întrebat și a zis: „Spune-mi, te rog, numele tău“. Însă el a zis: „De ce întrebi de numele meu?“+ Și l-a binecuvântat acolo.
30 Astfel, Iacob a pus locului aceluia numele Peniel*,+ pentru că, după cum a spus el, „l-am văzut pe Dumnezeu față în față și totuși sufletul meu a scăpat“.+
31 Și soarele a început să strălucească peste el de îndată ce a trecut de Penuel, însă el șchiopăta din cauza coapsei.+
32 De aceea, până în ziua de azi fiii lui Israel nu mănâncă tendonul de la încheietura șoldului, care este în scobitura încheieturii șoldului, pentru că el a atins încheietura șoldului lui Iacob, lângă tendonul de la încheietura șoldului.+
Note de subsol
^ Adică „Două tabere“.
^ Adică „Dumnezeu luptă; Cel ce luptă cu Dumnezeu“.
^ Adică „Fața lui Dumnezeu“.
