Geneza 29:1-35

29  După aceea, Iacob a pornit la drum, continuându-și călătoria spre țara fiilor Răsăritului.+  S-a uitat și iată că pe câmp era o fântână și iată că trei turme de oi stăteau culcate lângă ea, căci la fântâna aceea se adăpau turmele.+ Și pe gura fântânii era o piatră mare.+  Când se adunau toate turmele acolo, păstorii rostogoleau piatra de pe gura fântânii și adăpau turmele, apoi puneau piatra la loc, pe gura fântânii.  Și Iacob i-a întrebat: „Frații mei, de unde sunteți?“, iar ei au spus: „Suntem din Haran“.+  Atunci le-a zis: „Îl cunoașteți pe Laban,+ nepotul lui Nahor?“+ „Îl cunoaștem“, au răspuns ei.  Apoi i-a întrebat: „Este bine?“+ Și ei au spus: „Este bine. Iată că vine Rahela,+ fiica lui, cu oile!“+  Și el a mai zis: „Dar suntem încă în plină zi. N-a sosit timpul să se strângă turmele. Adăpați oile, apoi duceți-vă să le pașteți“.+  Dar ei au zis: „N-avem voie să facem asta până nu se strâng toate turmele și nu se rostogolește piatra de pe gura fântânii. Doar atunci putem să adăpăm oile“.  În timp ce încă vorbea cu ei, a venit Rahela+ cu oile tatălui ei, căci era păstoriță.+ 10  Când Iacob a văzut-o pe Rahela, fiica lui Laban, fratele mamei lui, și oile lui Laban, fratele mamei lui, s-a apropiat imediat, a rostogolit piatra de pe gura fântânii și a adăpat oile lui Laban, fratele mamei lui.+ 11  Apoi Iacob a sărutat-o+ pe Rahela, și-a ridicat glasul și a început să plângă.+ 12  Și Iacob i-a spus Rahelei că era rudă+ cu tatăl ei și că era fiul Rebecăi. Atunci ea a alergat și i-a spus tatălui ei.+ 13  De îndată ce Laban a auzit vestea despre Iacob, fiul surorii lui, a alergat în întâmpinarea lui.+ L-a îmbrățișat, l-a sărutat și l-a adus în casa lui.+ Și el i-a istorisit lui Laban totul. 14  Atunci Laban i-a zis: „Tu ești într-adevăr osul meu și carnea mea“.+ Și Iacob a locuit la el o lună întreagă. 15  Apoi Laban i-a zis lui Iacob: „Tu ești fratele meu,+ și să-mi slujești pe degeaba?+ Spune-mi: Care să-ți fie plata?“+ 16  Și Laban avea două fiice. Numele celei mari era Lea,+ iar numele celei mici, Rahela. 17  Însă ochii Leei nu aveau strălucire, în timp ce Rahela+ se făcuse frumoasă la trup și frumoasă la față.+ 18  Iacob era îndrăgostit de Rahela și a zis: „Sunt gata să-ți slujesc șapte ani pentru Rahela, fiica ta cea mică“.+ 19  Și Laban a răspuns: „Este mai bine să ți-o dau ție decât s-o dau altui bărbat.+ Rămâi la mine“. 20  Și Iacob a slujit șapte ani pentru Rahela,+ dar în ochii lui au părut doar câteva zile, pentru că o iubea.+ 21  Apoi Iacob i-a spus lui Laban: „Dă-mi soția, căci mi s-au împlinit zilele, și lasă-mă să mă culc cu ea“.+ 22  Atunci Laban i-a strâns pe toți oamenii din locul acela și a dat un ospăț.+ 23  Dar seara a luat-o pe fiica sa Lea și i-a adus-o ca să se culce cu ea. 24  Și Laban i-a dat-o ca servitoare fiicei sale Lea pe Zilpa,+ servitoarea lui. 25  Dimineață, iată că era Lea! Atunci el i-a zis lui Laban: „Ce mi-ai făcut? Nu ți-am slujit oare pentru Rahela? De ce m-ai înșelat?“+ 26  Laban a răspuns: „Prin părțile noastre nu se obișnuiește să se dea cea mică înaintea celei întâi născute. 27  Împlinește+ săptămâna cu această femeie. După aceea îți va fi dată și cealaltă femeie pentru serviciul pe care îl vei face la mine încă șapte ani“.+ 28  Și Iacob a făcut așa și a împlinit săptămâna cu femeia aceea. Apoi Laban i-a dat-o de soție pe Rahela, fiica lui. 29  Și Laban i-a dat-o ca servitoare fiicei sale Rahela pe Bilha,+ servitoarea lui. 30  Atunci el s-a culcat și cu Rahela. Și o iubea mai mult pe Rahela decât pe Lea.+ Și a slujit la Laban încă șapte ani.+ 31  Când Iehova a văzut că Lea era iubită mai puțin*, i-a deschis pântecele.+ În schimb, Rahela era stearpă.+ 32  Și Lea a rămas însărcinată și a adus pe lume un fiu, căruia i-a pus numele Ruben*,+ căci a zis: „Iehova a văzut necazul meu+ și de acum soțul meu mă va iubi“. 33  Și a rămas însărcinată din nou și a adus pe lume un fiu. Atunci a zis: „Iehova a ascultat,+ fiindcă nu eram iubită, așa că mi l-a dat și pe acesta“. De aceea, i-a pus numele Simeon*.+ 34  Și a mai rămas o dată însărcinată și a adus pe lume un fiu. Atunci a zis: „De acum soțul meu se va alipi de mine, fiindcă i-am născut trei fii“. Și i s-a pus numele Levi*.+ 35  Și a rămas încă o dată însărcinată și a adus pe lume un fiu. Atunci a zis: „De acum îl voi lăuda pe Iehova“. Și i-a pus numele Iuda*.+ După aceea nu a mai născut.

Note de subsol

Lit. „că era urâtă“.
Adică „Vedeți, un fiu!“
Adică „Ascultare“.
Adică „Alipire“.
Adică „Lăudat“.