Faptele 2:1-47

2  Ziua sărbătorii Penticostei+ începuse deja și toți erau împreună în același loc.  Deodată, din cer s-a auzit un zgomot ca vâjâitul unui vânt puternic și a umplut toată casa în care stăteau.+  Și au văzut niște limbi ca de foc,+ care s-au împărțit, așezându-se câte una pe fiecare dintre ei.  Toți s-au umplut de spirit sfânt+ și au început să vorbească în alte limbi,+ așa cum îi făcea spiritul să vorbească.  Pe atunci, în Ierusalim se aflau iudei,+ oameni cu teamă de Dumnezeu,+ din toate națiunile de sub cer.  Și, când s-a auzit zgomotul acesta, mulțimea s-a adunat și a rămas uimită, pentru că fiecare îi auzea vorbind în limba lui.  Într-adevăr, erau uluiți și se mirau, zicând: „Iată! Nu sunt oare galileeni+ toți aceștia care vorbesc?  Atunci cum de auzim fiecare limba în care ne-am născut?  Parți, mezi,+ elamiți,+ locuitori din Mesopotamia, din Iudeea+ și din Capadocia,+ din Pont+ și din provincia Asiei,+ 10  din Frigia,+ din Pamfilia,+ din Egipt, din regiunea Libiei, care este spre Cirena, oameni din Roma veniți aici pentru un timp, atât iudei, cât și prozeliți,+ 11  cretani+ și arabi,+ îi auzim vorbind în limbile noastre despre lucrurile mărețe ale lui Dumnezeu“. 12  Da, toți erau uluiți și nedumeriți și ziceau între ei: „Ce înseamnă aceasta?“ 13  Însă alții își băteau joc de ei și ziceau: „Sunt plini de vin*“.+ 14  Dar Petru s-a ridicat în picioare cu cei unsprezece+ și, înălțându-și glasul, le-a spus: „Bărbați din Iudeea și toți locuitorii Ierusalimului,+ să știți lucrul acesta și să vă plecați urechea la cuvintele mele. 15  Oamenii aceștia nu sunt beți,+ cum credeți voi, căci este ceasul al treilea* din zi. 16  Dimpotrivă, aceasta este ce s-a spus prin profetul Ioel: 17  «Și în zilele din urmă, spune Dumnezeu, voi turna din spiritul meu+ peste orice fel de carne, iar fiii și fiicele voastre vor profeți, tinerii voștri vor avea viziuni și bătrânii voștri vor avea vise.+ 18  Și chiar și peste sclavii mei și peste sclavele mele voi turna din spiritul meu în zilele acelea și ei vor profeți.+ 19  Voi face minuni sus în cer și semne jos pe pământ: sânge, foc și un nor de fum.+ 20  Soarele+ se va preface în întuneric și luna în sânge înainte să sosească ziua cea mare și glorioasă a lui Iehova.+ 21  Oricine va chema numele lui Iehova va fi salvat».+ 22  Bărbați ai lui Israel, ascultați cuvintele acestea: Pe Isus Nazarineanul,+ un om pe care Dumnezeu vi l-a arătat direct, prin lucrări de putere,+ prin minuni și prin semne, pe care Dumnezeu le-a făcut prin el în mijlocul vostru,+ după cum voi înșivă știți, 23  pe acest om, care a fost predat prin scopul hotărât și preștiința lui Dumnezeu,+ voi l-ați țintuit pe stâlp prin mâna unor nelegiuiți și l-ați ucis.+ 24  Dar Dumnezeu l-a înviat,+ dezlegând legăturile morții,+ pentru că nu se putea să fie ținut în continuare de ea.+ 25  Căci David spune despre el: «Îl aveam mereu pe Iehova înaintea ochilor mei, fiindcă el este la dreapta mea ca să nu mă clatin niciodată.+ 26  De aceea, inima mi s-a înveselit și limba mi s-a bucurat mult. Și chiar și carnea mea va locui în speranță,+ 27  pentru că nu-mi vei lăsa sufletul în Hades, nici nu vei permite ca acela care îți este loial să vadă putrezirea.+ 28  Mi-ai făcut cunoscute căile vieții, mă vei umple de bucurie cu fața ta».+ 29  Bărbaților, fraților, vă pot spune deschis* despre patriarhul David că a murit+ și a fost îngropat și că mormântul lui este în mijlocul nostru până în ziua de azi. 30  Astfel, pentru că era profet și știa că Dumnezeu îi promisese cu jurământ că va așeza pe tronul lui un rod al coapselor lui,+ 31  el a văzut dinainte învierea lui Cristos* și a vorbit despre ea. Și a spus că n-a fost părăsit în Hades, nici carnea lui n-a văzut putrezirea.+ 32  Pe acest Isus, Dumnezeu l-a înviat și toți suntem martori ai acestui fapt.+ 33  Și, fiindcă a fost înălțat la dreapta lui Dumnezeu+ și a primit de la Tatăl spiritul sfânt promis,+ el a turnat ceea ce vedeți și auziți. 34  De fapt, David n-a urcat la ceruri,+ ci spune: «Iehova i-a zis Domnului meu: „Stai la dreapta mea+ 35  până îi voi pune pe dușmanii tăi ca scăunel pentru picioarele tale“».+ 36  De aceea, toată casa lui Israel să știe sigur că Dumnezeu l-a făcut Domn+ și Cristos pe acest Isus pe care voi l-ați țintuit pe stâlp“.+ 37  Când au auzit ei aceasta, au fost străpunși în inimă+ și i-au întrebat pe Petru și pe ceilalți apostoli: „Bărbaților, fraților, ce trebuie să facem?“+ 38  Petru le-a răspuns: „Căiți-vă+ și fiecare dintre voi să fie botezat+ în numele+ lui Isus Cristos pentru iertarea+ păcatelor voastre și veți primi darul+ spiritului sfânt. 39  Căci promisiunea+ este pentru voi, pentru copiii voștri și pentru toți cei ce sunt departe,+ oricâți va chema la el Iehova, Dumnezeul nostru“.+ 40  Și cu multe alte cuvinte depunea o mărturie temeinică și îi îndemna, zicând: „Salvați-vă din această generație strâmbă!“+ 41  Cei ce au primit cuvântul lui din toată inima au fost botezați+ și în ziua aceea au fost adăugate cam trei mii de suflete.+ 42  Și ei perseverau în învățătura apostolilor, împărțeau toate lucrurile între ei,+ luau masa împreună+ și stăruiau în rugăciune.+ 43  Fiecare suflet a fost cuprins de teamă și prin apostoli se făceau multe minuni și semne.+ 44  Toți cei care deveniseră credincioși erau împreună și aveau toate lucrurile în comun.+ 45  Își vindeau bunurile+ și proprietățile, iar ce primeau împărțeau tuturor, după cum avea nevoie fiecare.+ 46  Și zi de zi erau încontinuu în templu, într-un singur gând.+ Ei luau masa în case particulare și își primeau porția de hrană cu mare bucurie+ și sinceritate a inimii, 47  lăudându-l pe Dumnezeu și găsind favoare înaintea întregului popor.+ În același timp, Iehova îi adăuga+ zilnic pe cei ce erau salvați.+

Note de subsol

Lit. „vin dulce“.
Aproximativ ora 9.00, calculând de la răsăritul soarelui.
Lit. „cu libertate de exprimare“.
Sau „Unsul; Mesia“. Vezi Mt 2:4, n.s.