Daniel 8:1-27

8  În al treilea an al domniei regelui Belșațar,+ eu, Daniel, am avut o viziune, după viziunea pe care o avusesem prima dată.+  M-am uitat în viziune și, în timp ce mă uitam, se făcea că eram în cetatea Susa,+ care se află în provincia Elam.+ Și, uitându-mă în viziune, se făcea că eram lângă râul Ulai.+  Când mi-am ridicat ochii, m-am uitat și iată: un berbec+ stătea în fața râului și avea două coarne. Cele două coarne erau mari, dar unul era mai mare decât celălalt, iar cel mai mare crescuse mai târziu.+  Am văzut berbecul împungând cu coarnele spre vest, spre nord și spre sud. Niciun animal sălbatic nu putea să stea înaintea lui și nimeni nu putea să scape pe cine-i cădea în mână.+ Făcea ce voia și se purta cu îngâmfare.  Eu am continuat să privesc cu atenție și iată: un țap+ venea de la apus străbătând fața întregului pământ și nu atingea pământul. Între ochii țapului era un corn care atrăgea atenția.+  El s-a îndreptat spre berbecul cu două coarne, pe care îl văzusem stând în fața râului, și, în puterea furiei lui, a alergat spre el.  Am văzut cum s-a apropiat de berbec și cum, în înverșunarea lui, a doborât berbecul și i-a rupt cele două coarne, iar berbecul n-a avut putere să stea înaintea lui. L-a aruncat la pământ și l-a călcat în picioare și n-a fost nimeni care să scape berbecul din mâna lui.+  Țapul s-a îngâmfat peste măsură,+ dar, de îndată ce a devenit puternic, cornul cel mare s-a rupt și în locul lui au crescut, spre cele patru vânturi ale cerurilor, patru coarne care atrăgeau atenția.+  Și din unul dintre ele a ieșit un alt corn mic,+ care a crescut foarte mult spre sud, spre răsărit și spre Podoabă*.+ 10  Și el a continuat să crească până la armata cerurilor,+ astfel că a făcut ca o parte din această armată și o parte din stele+ să cadă la pământ și le-a călcat în picioare.+ 11  S-a înălțat până la Prințul+ armatei și de la El a fost luată jertfa zilnică,+ iar locul stabil al sanctuarului său a fost devastat.+ 12  În cele din urmă a fost predată o armată,+ împreună cu jertfa zilnică,+ din cauza fărădelegii.+ Și el a continuat să arunce adevărul+ la pământ,+ a acționat și a avut reușită.+ 13  Și am auzit un sfânt+ care vorbea, iar un alt sfânt i-a zis celui care vorbea: „Cât va dura viziunea despre jertfa zilnică,+ despre fărădelegea care cauzează pustiire+ și despre călcarea în picioare a locului sfânt și a armatei?“+ 14  Atunci el mi-a spus: „Până vor trece două mii trei sute de seri și dimineți. Și locul sfânt va fi adus la starea lui de la început“.+ 15  În timp ce eu, Daniel, vedeam viziunea și îi căutam înțelesul,+ iată că în fața mea stătea cineva care semăna cu un bărbat viguros.+ 16  Și am auzit glasul unui om pământean în mijlocul Ulaiului.+ El a strigat, zicând: „Gabriel*,+ explică-i cele văzute!“+ 17  El a venit lângă locul în care stăteam, dar, când a venit, m-am îngrozit și am căzut cu fața la pământ. Atunci el mi-a zis: „Fiu al omului,+ înțelege+ că viziunea este pentru timpul sfârșitului!“+ 18  Și, în timp ce vorbea cu mine, am adormit adânc, cu fața la pământ.+ El m-a atins și m-a făcut să mă ridic în locul unde stătusem înainte.+ 19  Apoi a spus: „Iată că te voi face să cunoști ce se va întâmpla la sfârșitul condamnării, căci viziunea este pentru timpul fixat al sfârșitului.+ 20  Berbecul pe care l-ai văzut și care avea cele două coarne îi reprezintă pe regii Mediei și Persiei.+ 21  Țapul păros îl reprezintă pe regele Greciei.+ Cornul cel mare dintre ochii lui îl reprezintă pe primul rege.+ 22  Pentru că acesta s-a rupt și în locul lui+ s-au ridicat în cele din urmă patru, din națiunea lui se vor ridica patru regate, dar nu cu puterea lui. 23  La sfârșitul regatului lor, când cei ce încalcă legea vor umple măsura, se va ridica un rege cu înfățișare fioroasă, care va înțelege cuvintele ambigue.+ 24  Puterea lui va deveni mare, dar nu prin propria lui putere.+ El va pustii într-un mod uluitor,+ va avea reușită și va fi eficient. Îi va nimici pe cei puternici, precum și pe poporul format din sfinți.+ 25  Și, prin perspicacitatea lui, el va face să reușească înșelătoria în mâna lui.+ Se va îngâmfa+ în inima lui și, în timpul când se va trăi fără griji,+ el îi va nimici pe mulți. Se va ridica împotriva Prințului prinților,+ dar va fi zdrobit fără ajutorul vreunei mâini.+ 26  Viziunea referitoare la seri și dimineți, despre care s-a vorbit, este adevărată.+ Tu însă sigilează* viziunea, pentru că se referă la zile din viitor“.+ 27  Eu, Daniel, m-am simțit sleit de puteri și am fost bolnav câteva zile.+ Apoi m-am ridicat și mi-am îndeplinit serviciul pentru rege,+ dar am fost uluit din cauza viziunii, pe care nimeni n-o înțelegea.+

Note de subsol

Sau „Frumusețe“. Se referă, probabil, la Ierusalim și la templul lui. Vezi și 11:16, 41.
Adică „O persoană viguroasă a lui Dumnezeu“. Ebr. Gavriél, compus din géver („bărbat viguros“) și El („Dumnezeu“).
Lit. „ține secretă“.