Skip to content

Skip to table of contents

 SAPIT 111

Bann Zapot Demann enn Sign

Bann Zapot Demann enn Sign

MATIE 24:3-51 MARK 13:3-37 LIK 21:7-38

  • KAT DISIP ZEZI DEMANN ENN SIGN

  • SIGN-LA AKONPLI DAN PREMIE SIEK EK APRE OSI

  • NOU BIZIN RES LOR NOU GARD

Nou Mardi lapremidi, ek le 11 Nizan pre pou fini. Sa fer inpe letan asterla ki Zezi bien okipe dan so minister, me sa osi pre pou fini. Pandan lazourne, li ti ansegne dan tanp, ek aswar li ti res andeor lavil. Boukou dimounn ti bien interese ar so lansegnman, “lepep ti vinn dan tanp boner gramatin pou ekout li koze.” (Lik 21:37, 38) Asterla, Zezi pe asize lor mont des Oliviers, ek kat zapot, Pier, Andre, Zak ek Zan, ansam avek li.

Sa kat zapot-la inn vinn get Zezi an prive. Zot anvi konn plis lor seki pou ariv tanp Zerizalem parski Zezi fek predir so destriksion. Ena lezot kitsoz osi ki pe trakas zot. Inpe avan, Zezi ti dir zot: “Zot osi zot bizin pare, parski ler ki Garson Limanite pou vini personn pa pou atann.” (Lik 12:40) Zezi inn koz osi lor “zour kot Garson limanite pou manifeste.” (Lik 17:30NW.) Eski tousala ena enn lien avek seki Zezi fek dir lor tanp? Bann zapot bien anvi kone. Zot demann li: “Dir nou, kan eski sa bann kitsoz-la pou arive, ek ki sign pou montre to prezans ek lafin sa sistem-la?”​—Matie 24:3NW.

Depi kot zot ete, bann zapot kapav trouv tanp Zerizalem. Alor, kitfwa zot pe mazinn so destriksion. Zot finn osi poz Zezi kestion lor prezans Garson limanite. Kitfwa zot rapel lexanp ki Zezi ti done lor “enn zom ki sorti dan enn gran fami,” ki ti ‘al dan enn lot pei pou gagn tit lerwa e retourne apre.’ (Lik 19:11, 12) Ek, an dernie, zot pe demann zotmem seki “lafin sa sistem-la” pou inplike.

Dan so repons, Zezi donn zot boukou linformasion. Li donn zot enn sign ki pou ed zot konpran kan sistem Zwif sa lepok-la avek so tanp pou aret existe. Dan lavenir, sa sign-la pou osi ed bann Kretien pou kone ki zot pe viv dan lepok “prezans” Zezi, ek ki lafin sa lemond-la pe koste.

Amezir ki letan pase, bann zapot inn kapav trouv realizasion sa profesi-la. Boukou kitsoz ki Zezi ti predir inn koumans arive avan zot lamor. Se koumsa ki 37 an plitar, an 70 Nou Lepok, bann Zwif ki ti res lor zot gard ti reisi sape avan ki destriksion sistem Zwif, avek so tanp, arive. Selman, pa tou kitsoz ki Zezi ti predir inn arive avan ek pandan lane 70 Nou Lepok. Alor, ki kitsoz pou montre Zezi so “prezans” dan Rwayom antan ki Lerwa? Get repons ki Zezi donn so bann zapot.

Zezi predir ki pou ena ‘bann lager ek bann nouvel lor lager’ ek ki “nasion pou lev kont nasion ek rwayom kont rwayom.” (Matie 24:6, 7NW.) Li dir osi ki “pou ena bann tranblemandeter terib ek lafaminn dan boukou landrwa ek bann lepidemi.” (Lik 21:11) Zezi averti so bann disip ki bann dimounn ‘pou trap zot ek persekit zot.’ (Lik 21:12) Pou ena osi bann fos profet ki pou vini ek anbet boukou dimounn. Bann dimounn deplizanpli pou kont lalwa, ek lamour mazorite dimounn pou diminie. Anplis, Zezi dir ki “Bonn Nouvel Rwayom Bondie pou anonse partou dan lemonn, kouma enn temwagnaz pou tou bann nasion; lerla lafin pou vini.”​—Matie 24:14.

 Mem si profesi Zezi inn akonpli, dan enn sertenn fason, avan ek pandan destriksion Zerizalem par bann Romin, eski li posib ki plitar, li pou ena enn pli gran lakonplisman? Eski ou trouv bann prev ki sa profesi Zezi la pe gagn enn pli gran lakonplisman dan nou lepok?

Parmi bann kitsoz ki ena dan sign lor prezans Zezi, Zezi dir ki enn “kitsoz degoutan ki amenn destriksion” pou aparet. (Matie 24:15NW.) Lane 66 Nou Lepok, sa kitsoz degoutan la ti reprezant bann “larme” Romin, ki ti pe kanp otour Zerizalem avek zot bann drapo, ki zot ti konsider kouma bann zidol. Bann Romin ti kraz enn parti miray Zerizalem. (Lik 21:20) “Sa kitsoz degoutan ki amenn destriksion la” ti dan enn plas kot li pa ti sipoze ete, dan enn plas ki “sin” pou bann Zwif.

Zezi predir enn lot kitsoz ankor: “Lerla pou ena enn gran detres kouma zame inn ena depi koumansman lemond ziska asterla, non, ek ki pa pou ena ankor.” Lane 70 Nou Lepok, bann Romin inn detrir Zerizalem. Destriksion “lavil sint” ek tanp bann Zwif ti vremem enn gran detres ek bann milye Zwif inn mor. (Matie 4:5; 24:21NW.) Sa ti pli gran destriksion ki lavil Zerizalem ek pep Zwif inn kone dan zot listwar. Ek fason ki bann Zwif ti organiz zot ladorasion depi plizir santenn lane ti aret existe apre sa destriksion-la. Alor, nou kapav sir ki, dan lavenir, pli gran lakonplisman sa profesi Zezi la pou vremem terib.

KOURAZ PANDAN BANN DERNIE ZOUR

Zezi ankor pe koz ar so bann zapot lor sign so prezans kouma Lerwa dan Rwayom, ek lor lafin sa lemond-la. Li met zot an gard kont danze pou galoup deryer “bann fos mesi [“Kris,” NW] ek fos profet.” Sa bannla pou sey “tronp mem bann ki Bondie finn swazir.” (Matie 24:24) Me zot pa pou reisi. Kifer? Parski bann fos Kris pou vizib devan lizie dimounn, alor ki prezans Zezi li, li pou invizib.

Zezi koz lor enn pli gran detres ki pou arive dan lepok lafin sa lemond-la. Li dir: “Soley pou asonbri, lalinn pa pou donn lalimier, zetwal pou tom depi lesiel, bann pwisans lesiel pou sakouye.” (Matie 24:29) Bann zapot ki pe tann sa bann parol-la pa kone ki pou arive exakteman, me zot konpran ki sa pou vremem terib.

Ki lefe sa bann levennman inpresionan la pou ena lor bann dimounn? Zezi dir: “Dimoun pou tom sek telman zot gagn per letan zot mazinn seki pe vinn lor later; bann pwisans dan lesiel pou tranble.” (Lik 21:26) Wi, Zezi pe dekrir lepok pli terib ki pou ena dan listwar bann imin.

Me Zezi rasir so bann zapot kan li dir zot ki pa tou dimounn ki pou plengne kan ‘Garson Limanite pou vini avek boukou pwisans ek laglwar.’ (Matie 24:30) Zezi inn deza explike ki Bondie pou intervenir akoz “bann ki li finn swazir.” (Matie 24:22) Alor, kouma sa bann disip fidel la ti pou reazir kan sa bann kitsoz terib la ti pou arive? Zezi ankouraz so bann disip: “Kan tousala pou arive, drese, lev latet parski zot delivrans pe aprose.”​—Lik 21:28.

Me kouma bann disip, ki pou viv dan lepok ki Zezi inn predir la, ti pou kone ki lafin pe koste? Zezi donn lexanp enn pie fig, ek li dir: “Kouma so ti brans vinn tann ek gagn bann fey, zot kone ki lete pre pou vini. Alor zot osi parey, kan zot trouv tou sa bann kitsoz-la, zot bizin kone ki li pre, li deryer laport. Vremem mo dir zot, sa zenerasion-la pa pou disparet avan ki tou sa bann kitsoz-la arive.”​—Matie 24:32-34NW.

Alor, kan bann disip pou trouv bann diferan levennman ki ena dan sign pe realize, zot pou kone ki lafin li pros. Zezi donn enn lavertisman bann disip ki pou viv dan sa lepok-la. Li dir:

 “Ki zour, ki ler, personn pa kone, ni bann anz dan lesiel, ni mem Garson . . . zis papa la tousel kone. Kouma sa ti pase lepok Noe, koumsamem sa pou ete kan Garson Limanite pou vini. Parski avan inondasion vini, dimoun ti pe manze-bwar, zot ti pe marye ek aranz maryaz, ziska ki Noe rant dan lars. Personn pa ti pe dout nanye [“pran kont,” NW] ziska ki deliz vini e balye zot tou. Koumsamem pou ete . . . [“pandan prezans,” NW] Garson Limanite.” (Matie 24:36-39) Zezi servi Deliz ki ti arive dan lepok Noe pou fer enn konparezon. Sa Deliz-la ti ena enn lefe lor later antie.

Bann zapot ki pe ekout Zezi lor mont des Oliviers konpran ki zot bizin res lor zot gard. Zezi dir: “Me fer atansion ar zotmem, pangar zot leker vinn lour parski zot tro manze ek bwar, ek akoz bann traka ki ena dan lavi, ek ki enn sel kou sa zour-la vinn lor zot parey kouma enn piez. Parski li pou vinn lor tou bann abitan partou lor later. Alor, res lor zot gard, sipliye touletan pou ki zot reisi sape ar tou sa bann kitsoz ki bizin arive la, ek ki zot tini debout devan Garson limanite.”​—Lik 21:34-36NW.

Ankor enn fwa, Zezi pe montre ki seki li pe predir pou ena enn pli gran lakonplisman. Li pa pe predir bann levennman ki ti pou arive dan enn dizenn lane ek ki konsern zis lavil Zerizalem ek pep Zwif. Non. Li pe explike seki pou arive “lor tou bann abitan partou lor later.”

Zezi dir ki so bann disip pou bizin res lor zot gard, kontign veye, ek bizin fini pare. Pou montre linportans sa lavertisman-la, Zezi servi enn lot lexanp: “Si enn propriyeter ti kone ki ler dan lanwit voler pou pas kot li, li pa ti pou dormi pouki so lakaz pa defonse. Ala kifer, zot osi, zot bizin pare, parski Garson Limanite pou vinn enn ler ki zot pa kone.”​—Matie 24:43, 44.

Apre sa, Zezi donn so bann disip bann rezon pou zot res pozitif. Li rasir zot ek dir zot ki, pandan ki so profesi pe realize, pou ena enn “esklav” ki pou res lor so gard ek ki pou aktif. Zezi servi enn lexanp ki fasil pou konpran pou so bann zapot. Li dir: “Kisannla ki vremem lesklav fidel ek saz, ki so met finn etabli lor so bann domestik, pou donn zot, zot nouritir dan ler ki bizin? Ere sa esklav-la si, kan so met arive, li trouv li pe fer sa. Vremem mo dir zot, li pou etabli li lor tou so bann dibien.” Me, si arive ki sa esklav-la devlop enn move latitid ek maltret lezot, met-la pou “donn li enn pinision bien sever.”​—Matie 24:45-51, NW; konpar ar Lik 12:45, 46.

Selman, Zezi pa pe dir ki pou ena enn group so bann disip ki pou ena enn move latitid. Alor, ki leson Zezi pe ansegn so bann disip? Li anvi ki zot res lor zot gard ek ki zot res aktif. Zezi explik sa dan enn fason bien kler dan enn lot lexanp.