Go dayrɛkt to di men tin

Go dayrɛkt to di say we di difrɛn difrɛn atikul dɛn de

 CHAPTA 28

Aw Yu Go No Udat fɔ Obe?

Aw Yu Go No Udat fɔ Obe?

SƆNTƐNDE i nɔ kin izi fɔ no udat fɔ obe. Yu mama ɔ papa go dɔn tɛl yu fɔ du wan tin. Bɔt yu ticha ɔ polisman go tɛl yu fɔ du ɔda tin. If dat apin to yu, uswan pan dɛn yu go obe?—

Insay Chapta 7, wi bin rid Lɛta Fɔ Ɛfisɔs 6:1-3 (NW) we se pikin dɛn fɔ obe dɛn mama ɛn papa. Di skripchɔ se: “Una obe una mama ɛn papa jɔs lɛk aw di Masta want.” Yu no wetin i min fɔ lɛ pikin dɛn obe dɛn mama ɛn papa lɛk aw di Masta want?— I min se pikin dɛn fɔ obe we dɛn mama ɛn papa tich dɛn fɔ obe Gɔd in lɔ dɛn.

Bɔt sɔm pipul dɛn we big pas yu nɔ biliv Jiova. So if wan pan dɛn tɛl yu se i nɔ bad fɔ spay ɔ du ɔda tin we nɔ fayn we yu de sit ɛgzam ɔ fɔ tek sɔntin we yu nɔ pe fɔ, yu tink se i fayn fɔ du wetin i se?—

Yu mɛmba we Kiŋ Nɛbyukadnɛza tɛl ɔlman fɔ butu fɔ wɔship da aydɔl we i mek? Shedrak, Mishak, ɛn Abɛdnigo nɔ bin du am. Yu no wetin mek?— Na bikɔs di Baybul se na Jiova nɔmɔ wi fɔ wɔship.—Ɛksodɔs 20:3; Matyu 4:10.

Wetin Pita de tɛl Kayefas?

Afta Jizɔs bin dɔn day, dɛn briŋ di apɔsul dɛn bifo di Ju Ay kɔt. Di Ay Prist Kayefas bin se: “Wi nɔ bin dɔn wɔn una se una nɔ fɔ tɔk to ɛnibɔdi bɔt dis man? Una dɔn mek ɔlman na Jerusɛlɛm yɛri bɔt am.” Wetin mek di apɔsul dɛn nɔ bin obe  wetin di Ju Ay kɔt bin tɔk?— Pita bin tɔk fɔ di ɔda apɔsul dɛn. I tɛl Kayefas se: “Wi fɔ du wetin Gɔd tɛl wi fɔ du, wi nɔ gɛt fɔ du wetin mɔtalman tɛl wi fɔ du.”—Di Apɔsul Dɛn Wok [Akt] 5:27-29.

Da tɛm de, di edman dɛn pan Gɔd biznɛs gɛt bɔku pawa. Bɔt na di Roman gɔvmɛnt bin de rul dɛn. Di edman na di gɔvmɛnt nem Siza. Pan ɔl we di Ju dɛn nɔ bin want mek Siza rul dɛn, di gɔvmɛnt bin gɛt bɔku gud tin dɛn we i bin de du fɔ dɛn. Gɔvmɛnt dɛnsɛf tide gɛt bɔku tin dɛn we dɛn de du fɔ dɛn pipul dɛn. Yu sabi wetin na dɛn tin dɛn de?—

Gɔvmɛnt dɛn kin mek rod dɛn, pe polisman dɛn, ɛn faya-fɔs man dɛn fɔ mek bad tin nɔ apin to wi. Dɔn dɛn kin bil skul dɛn, ɛn dɛn kin trit bɛlɛ-uman dɛn ɛn pikin dɛn we nɔ fayv ia yet fri wan. Na bɔku mɔni di gɔvmɛnt de yuz fɔ du dɛn tin ya. Yu no usay di gɔvmɛnt de pul di mɔni?— Na frɔm di pipul dɛn. Dɛn kɔl di mɔni we dɛn kin pe to di gɔvmɛnt, taks.

 We di Gret Ticha bin de na di wɔl, bɔku Ju dɛn nɔ bin want fɔ pe taks to di Roman gɔvmɛnt. So wan de di prist dɛn bin go pe sɔm man dɛn fɔ mek dɛn aks Jizɔs kwɛstyɔn we go mek i gɛt trɔbul. Dɛn aks am se, “I rayt fɔ mek wi pe taks to di kiŋ na Rom ɔ i nɔ rayt?” Dat na bin kɔni kɔni kwɛstyɔn. If Jizɔs ansa dɛn se, ‘Yɛs, una fɔ pe taks,’ bɔku pan di Ju dɛn nɔ bin fɔ lɛk wetin i tɔk. Bɔt Jizɔs nɔ go se, ‘Nɔ-o, una nɔ nid fɔ pe taks.’ I nɔ bin fɔ fayn if i tɔk dat.

So, wetin Jizɔs du? Wɛl, i se: ‘Una briŋ wan Roman mɔni kam.’ We dɛn kam wit di mɔni, Jizɔs aks dɛn se: ‘Udat in pikchɔ de na dis mɔni ya ɛn udat in nem rayt de?’ Di man dɛn bin se na Siza. So Jizɔs tɛl dɛn se: ‘Una gi Siza wetin na in yon ɛn una gi Gɔd wetin na in yon.’—Lyuk 20:19-26.

Aw Jizɔs bin ansa dɛn man ya dɛn kɔni kɔni kwɛstyɔn?

Wɛl, nɔbɔdi nɔ go tɔk se na bad tin Jizɔs tɔk. If Siza de du sɔntin fɔ pipul dɛn, i go fayn fɔ mek wi yuz di mɔni we Siza mek fɔ pe am bak. So na so Jizɔs sho dɛn se i fayn fɔ pe taks to di gɔvmɛnt fɔ di tin dɛn we dɛn de du.

 Naw yu nɔ big yet fɔ pe taks. Bɔt sɔntin de we yu go gi di gɔvmɛnt. Yu no wetin?— Na we yu obe di gɔvmɛnt in lɔ dɛn. Di Baybul se: “Una ɔl fɔ du wetin dɛn wan we de rul na di kɔntri tɛl una fɔ du.” Dɛn wan dɛn we de rul na dɛn gɛt pawa na di gɔvmɛnt. So na Gɔd na in tɛl wi se wi fɔ obe di lɔ dɛn we di gɔvmɛnt gɛt.—Lɛta Fɔ Rom 13:1, 2.

Sɔntɛm lɔ go de we se wi nɔ fɔ trowe pepa na strit. Yu fɔ obe da lɔ de?— Yɛs, Gɔd want mek yu obe am. Yu fɔ obe polisman dɛn bak?— Di gɔvmɛnt de pe polisman dɛn fɔ lɛ dɛn mek bad tin nɔ apin to pipul dɛn. If wi obe dɛn, i min se na di gɔvmɛnt sɛf wi dɔn obe.

So if yu want fɔ krɔs na strit ɛn wan polisman se “Wet!” wetin yu go du?— If ɔda wan dɛn rɔn kwik, yusɛf go du dat?— Nɔ-o, yu fɔ wet, ilɛksɛf na yu wan tinap de. Gɔd de tɛl yu fɔ obe.

Sɔntɛm prɔblɛm go de na yu eria ɛn polisman se, “Nɔ go na strit” ɔ “nɔ go na do.” Bɔt yu yɛri dɛn de ala ɛn yu bigin fɔ wɔnda wetin de apin na do. Yu tink se yu fɔ go na do fɔ go si?— If yu du dat, yu tink se yu dɔn obe ‘di wan dɛn we de rul’?—

Na bɔku ples dɛn, di gɔvmɛnt kin bil skul dɛn ɛn pe ticha dɛn. So yu tink se Gɔd want mek yu obe di ticha dɛn?— Tink bɔt dis. Di gɔvmɛnt de pe di ticha dɛn fɔ tich, jɔs lɛk aw i de pe polisman dɛn fɔ lɛ bad tin nɔ apin to pipul dɛn. So if yu obe di polisman ɔ di ticha, i tan lɛk se na di gɔvmɛnt yu dɔn obe.

Wetin mek wi fɔ obe polisman?

 Bɔt if yu ticha tɛl yu se yu fɔ wɔship wan aydɔl, wetin yu go du?— Di tri Izrɛlayt yɔŋ man dɛn nɔ bin butu to da aydɔl we Nɛbyukadnɛza bin se dɛn fɔ butu to. Yu mɛmba wetin mek?— Na bikɔs dɛn nɔ want fɔ pwɛl Gɔd in lɔ.

Wan masta sabi bukman we nem Wiliam Durant bin rayt bɔt di fɔstɛm Kristian dɛn. I se ‘nɔto Siza dɛn bin de biɛn.’ Na Jiova dɛn bin de biɛn. So yu fɔ mɛmba se na Gɔd kam fɔs na wi layf.

Wi de obe di gɔvmɛnt bikɔs na Gɔd tɛl wi fɔ du so. Bɔt if dɛn tɛl wi fɔ du sɔntin we Gɔd se wi nɔ fɔ du, wetin wi fɔ se?— Wi fɔ tɔk wetin di apɔsul dɛn bin tɛl di ay prist. Dɛn bin se: “Wi fɔ du wetin Gɔd tɛl wi fɔ du, wi nɔ gɛt fɔ du wetin mɔtalman tɛl wi fɔ du.”—Di Apɔsul Dɛn Wok [Akt] 5:29.

Di Baybul de tich wi fɔ rɛspɛkt di lɔ. Rid wetin dɛn rayt insay Matyu 5:41; Taytɔs 3:1; ɛn Pita In Fɔs Lɛta 2:12-14.