Huti le conținutoste

Huti coa duito menio

Huti le cuprinsoste

Le Martori le Iehovasche

Rromani (România)

I vestea lași le Devlestar

 I Lecția 4

Con si o Isus Cristos?

Con si o Isus Cristos?

1. Sar începosardea i viața le Isusoschi?

Sostar daisarde le manuș te pașon catoa Isus? (MATEI 11:29; MARCU 10:13-16)

Ji cai te năștil-pe pi phuv sar manuș, o Isus traisardea ando cerii sar spirito (Ioan 8:23). Vo sas i iechto creația le Devleschi thai ajutisardea te aven creime sea-l coaver buchia. Pentru că numai vo sas creime directo catoa Iehova, phendo-lesche O Șiav „unico-năștime” le Devlesco (Ioan 1:14). O Isus mai bușiol vi o „Cuvânto”, pentru că slujisardea sar Phiraitorii le cuvântosco le Devlesco. — Citisar Le Proverbe 8:22, 23, 30; Coloseni 1:15, 16.

2. Sostar avilo o Isus pi phuv?

O Del bișealdea i viața pesche Șiaveschi andoa cerii andel pântecea iecha șiache bari evreica, cai bușiolas Maria. Anda codoia le Isusos nas-les iech dad pa-i phuv (Luca 1:30-35). O Isus avilo pi phuv 1) caște sicavel-ame o ciacimos andoa Del, 2) caște sicavel-amenghe sar daisaras te ascultisaras le Devlestar i cana das pharimatandar thai 3) caște del peschi viața perfecto sar „răscumpărarea”. — Citisar Matei 20:28.

3. Sostar same nevoia te auas răscumpărime?

I răscumpărarea si o prețo pochindo caște hastravel chanivas te na merel (Exodo 21:29, 30). O phurimos thai o merimos nas ando scopo cai sas le Devles mai anglal le manușența. Catar jianas cadaia? O Del phendea le iechto manușesche, Adam, că va merela te va cherela so andi Biblia bușiol „bezăh”. Te ci cherelas bezăh o Adam ci merelas niciechdata (Geneza 2:16, 17;  5:5). Cadea sar sicavel i Bilbia, o merimos „dea” andi lumea prin o Adam. Vo dea sea pesche șiavenghe o bezăh thai o merimos. Anda codoia caște hastras andai pedeapsa moștenime catoa Adam, sas nevoia te auas răscumpărime. — Citisar Romani 5:12; 6:23.

Tha con daștilas te pochinel i răscumpărarea caște hastravel-ame le merimastar? Cana iech manuș merel, vo pochinel doar pesche bezăha. Anda codoia, niciech manuș imperfecto ci daștil te pochinel le bezăha averenghe. — Citisar o Psalmo 49:7-9.

4. Sostar mulo o Isus?

O Isus sas perfecto, na sar amende. Vo ci cherdea niciech bezăh. Anda codoia vo ci mulo anda pesche bezăha. O Isus mulo andal bezăha averenghe. Bișealindoi pesche Șiaves te merel anda-mende, o Del sicadea chichi de but iubil le manușen. Vi o Isus sicadea-menghe iubirea ascultindoi pesche Dadestar thai dindoi peschi viața anda-mare bezăha. — Citisar Ioan 3:16; Romani 5:18, 19.

5. So cherel o Isus aghies?

Cana sas pi phuv, o Isus cherdea mișto le nasfalen, jiuvindisardea le mulen thai ajutisardea codolen cai sas duchade. Cadea, vo sicadea so va cherela ando viitorii anda sea-l manuș cai ascultin (Matei 15:30, 31; Ioan 5:28). Pala so mulo o Isus, o Del jiuvindisardea-les sar spirito (1 Petru 3:18). Pala codoia, o Isus ajucărdea andi rig i ciaci le Iehovaschi ji cana Vo dea-les i autoritatea te avel Thagar pa-i phuv (Evrei 10:12, 13). Aghies, o Isus silo Thagar ando cerii, thai lesche discipoli phenen cadai vestea lași pe sea-i phuv. — Citisar Daniel 7:13, 14; Matei 24:14.

Na pa but timpo, o Isus va folosila i autoritatea cai siles sar Thagar caște duriarel i duch thai codolen cai cheren-la. Sea manuș cai pachian ando Isus thai ascultin lestar va traiina ande-ch paradiso pi phuv. — Citisar o Psalmo 37:9-11.