Zha mai angle

Zha kai e lista

Marturia le Jehovaske

Alosar e shib Romanes Kalderash

 SICHARIMOS 2

Kon si o Del o chacho?

Kon si o Del o chacho?

1. Sostar trobus te luvudis le Devles?

O Del si kon kerdias sa. Vo antrego vriama sas Del ai antrego vriama avela (1 Timote 1:17). Lestar aven le lashe viasti kai si ande Biblia (1 Timote 1:11). Si vorta le Devleske te keras leski buchi ai te luvudis les ke vo si kai dias amen o traio. Zhin Sicharimos (Apokalipsos) 4:11.

2. Sar si o Del?

Chi iek manush shojar chi dikhlias les ke vo si iek dujo ai nai les iek stato masesko, gado kamel te phenel ke vo si mai but amendar (Iovano 1:18; 4:24). Shai prinzharas vareso anda lesko lashimos kana dikhas sa so si kerdo leske vastentsa. Le but fruti ai lulugia, o cheri ai e phuv ke vo kerdias sikaven e bari gogi kai si les ai ke kamel amen but ai na numa godo, sikaven e bari putiaria kai si les. Zhin Romanuria 1:20.

Vi shai prinzharas le Devles kana zhinas e Biblia. Voi phenel amenge sar si o Del le manushentsa, so plachal les ai so nichi, ai so kerel kana le manush keren o mishtimos ai o bi lashimos. Zhin 1 Iovano 4:8; Iakov 4:6.

3. Si les anau le Devles?

O Jesus phendias: “Amaro Dat kai san ando rhaio, te avel cho anav ankerdo swunto” (Mate 6:9). But manush phenen ke le Devles si les but anava sar Dat, Amperato, Del, ai nai chi iek beda te akharen les gadia, numa si iek anau ke ferdi si lesko. Romanes phenelpe Jehova. Numa pe aver shiba kam chi phenelpe sa iek fialo. Zhin Psalmo 83:18.

 Ande but Bibli ankalade o anau le Devlesko ai thode anava sar Del ai Rai. Numa anda gor, kana kerde e Biblia o anau le Devlesko sas mai but de 7.000 dati ramome. O Jesus butivar phenelas le Devlesko anau kana sicharelas le manushen pa o Del. Zhin Iovano 17:26.

4. Si le Devleske pala amende?

Sar gado lasho dat, o Del lel sama amendar ai kamel amaro mishtimos akana ai vi ande le giesa kai aven

Te avela ke o Del kamel amen, sostar mekel te avel but chino pe amende? Uni manush gindin ke vo si kai kerel amen te chinuis te zumavel amen. Numa godo nai chaches. Zhin Iakov 1:13.

O Jehova dias amen iek podarka: te alosaras pe savo drom te phiras ando traio. Ai so si mai mishto amenge si, te las godia podarka te keras buchi leske (Joshua 24:15). But manush alosaren te keren dieli bi lashe ai pala godia si but chino. Kana o Jehova dikhel sa gado kai nai vorta, dukhal les ai nekezil. Zhin 1 Petri 5:7.

O Jehova kamel amen ai si leske pala amende. Te zhal amenge mishto ande amaro traio, pa jantsi vriama si te kerel te na mai avela sa e dukh ai sa o chorhimos kai nakhas agies. Zhi kai azhukeras godo, Vo zhanel pra mishto sostar mekel amen te avas po chino. Ando sicharimos 8 si te das po gor sostar mekel sa gado. Zhin 2 Petri 2:9 ai 3:7, 13.

5. Sar shai pashuvas pasha o Del?

O Jehova mekel amen te pashuvas pasha leste kana rhugis amen leste. Vo lel sama pa suako anda amende (1 Iovano 5:14). Vo kamel ilesa te iertil amen ai zhanel pa e zor kai thas te keras leski voia, makar univar atsadiuvas. Pala godia, shai pashuvas pasha o Del ai shai avas veselime makar sam bezejale. Zhin 1 Iovano 1:9 ai Iakov 4:8.

O Del dias amen o traio anda godia trobus te kamas les mai but savorhendar (Marko 12:30). Sikavas ke kamas les kana sichuvas pa leste ai pachas lesko mui. Te kerasa gado shai avas pasha leste. Zhin 1 Timote 2:4 ai 1 Iovano 5:3.