Nau iujãaɗe pasa kuɓuu
Estados unıdos
Chi puuru mechia Los Ángeles (California) abadauɗe, jãma chi semáforo wausiɗau ara aɓau dauchia chi color cambia kopanuu, wausiɗau 4.500 semáforo baidea 1.215 kilometrosɗe. Chi periódico The New York Times abadauba naka jara ɓuu: “Jã́turu chi puuru choroma nau iujãa jomauɗe jãka ase nii”.
Iujãa jomauɗe
Kawabadaurã nau iujãa jomaɗebenaba naka jarasiɗau: chi año 1990ɗeeɗebena 2010ɗaa chi ẽbẽrarã ãrĩã boreasiɗau. Bariara ẽbẽra ãrĩã biubadau chiko koɗai wãʼãeɗeeba mauɗe aude biubadau ãrĩã boreaɗapeɗa. Majid Ezzati abadau, ichia kawabarii salud ẽbẽrarãɗebena, naka jarasii: “20 año basiiɗe chi ẽbẽrarã chiko ɓiɗĩikaburu bara duanaɗa baɗa, iɗibea chiko ãrĩã barau maka ɓumina jãu chiko biʼiaswãe ɓuu, mauɗeeburu ẽbẽra ãrĩã biumaa duanuu”.
Islas mıdway
“Chi ibana modeɗebena ãrĩã chokae nii” waya warr adausii. Cha nii ibana wẽra 5 año nibasiiɗe chi anillo jʉ̃bipeɗaaɗa 1956ɗe kawayua jãu kai, ichi 60 año aude nii. Chi ibana 3 maebʉrã 4 millones kilómetro ũubarii ɓuuka ɓuu, jãu wãpeɗa neeburuu jeɗakoɗaa 6 ɓes kĩraka.
Sudáfrıca
Chi kuitaa nureeba jarabadau, wẽrarã ãrĩã Sudafricaɗebena jabón mauɗe crema baara puru nuree chi e torroabiɗayua. Cha nau kachirua ãrĩã ɓee dachi e baita, mauɗeeba chi ɓee puururãɗe ida nedobʉebiɗakau. Naarãba dachi kakuaɗe cáncer deapeɗa, dachi riñón ẽpermabipeɗa, dachi nomaabipeɗa, dachi kakua chaupeɗa, isisiapeɗa mauɗe somia cheebii ɓua.